Din referatele elevilor la Geografie

Pe primul semestru vă dădeam câteva exemple de referate bine făcute de elevii mei. Pe semestrul al doilea criteriile de evaluare au rămas, în mare, aceleași: dimensiunea (maximum 1-3 pagini sau 5 slide-uri), redactarea, structura, estetica, valoarea științifică, cursivitatea, capacitatea de sinteză, contribuția personală, creativitatea. Notele au fost între 3 și 10, cele maxime fiind foarte puține. Iată câteva modele de referate bune, însoțite de comentariul meu: 

Fig.1. „Culturile de orez asiatice”, de Ilie Ștefan, cls. a X-a D, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. O prezentare simplă, aerisită, estetică și atractivă. Primul slide folosește un detaliu de design observabil de un fin analist: cercul alb care îți poartă gândul spre... un bob de orez. Apoi textul, chiar dacă cu unele greșeli de redactare, este bine aranjat și clar, făcând un contrast excelent cu pozele de pe fundal. Acestea, de asemenea, sunt bine selectate, la rezoluție bună, în perfectă concordanță cu tematica. Din nou un detaliu remarcabil, care face diferența între o prezentare bună și una proastă: pe slide-ul cu acea canoe, textul este amplasat mai sus, pentru a nu acoperi copilul. Are o concluzie și o bibliografie scrisă foarte bine pentru un elev de clasa a X-a. Un referat care merită 10 pentru finețea detaliilor.

Fig.2. „Turismul în Caraibe”, de Șerban Andreea, cls. a X-a E, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. O elevă pasionată de desen, cu un simț estetic dezvoltat, care și-a adus contribuția prin desenarea unor grafice. Textul este bine aranjat, iar imaginile bine integrate și însoțite de număr și titlu. Acestea sunt numeroase, așa cum cere un asemenea subiect. Harta atașată este clară, distingându-se denumirile insulelor și țărilor din America Centrală. La final există o concluzie și bibliografia.

Fig.3. „Comerțul ilegal internațional cu arme și droguri”, de Bulacu Daniela, cls. a X-a E, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. În același registru artistic, o elevă a optat pentru reproducerea unei hărți, redesenând-o fidel, printr-un efort destul de susținut. Alte elemente grafice sunt marcării de atenționare asupra celor două părți principale ale lucrării și diagrama circulară. Din nou un text foarte aerisit și bine aranjat. Alt referat de nota 10.

Fig.4. „Culturile ilegale de droguri din America Latină”, de Matei Alina, cls. a X-a F, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. Din aceeași categorie a temelor atipice, un referat de o pagină, și el însoțit de elemente grafice interesante. Pliculețul nu conține ceea ce lasă impresia, așa că rugăm polițiștii ANTIDROG să nu se autosesizeze :) Referatul se axează pe două studii de caz, Columbia și Mexic, cunoscute pentru producția lor de droguri. Se impun ușoare îmbunătățiri (legenda hărții, formularea concluziei), însă, per ansamblu, lucrarea merită 10.

Fig.5. „Arhitectura în lume, influențată de mediu și tradiție”, de Nedeluț Alexia, cls. a XI-a G, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. Un subiect din capitolul de geografie socială și culturală de la sfârșitul clasei a XI-a. O lucrare foarte bună ca redactare și structură: aliniere, aranjare, împărțirea în paragrafe, prezența unui citat în introducere pe post de motto și a unei note de subsol. Autoarea a atașat și un desen personal al Colosseumului. Conținutul este foarte interesant și acoperă tema aleasă. Numerotarea figurilor nu este cea mai bună și s-au strecurat unele greșeli de exprimare, însă referatul merită pe deplin nota 10.

Fig.6. „Rolul femeii în societate, diferențe de la o țară la alta”, de Manea Diana, cls. a XI-a A, Lic. Teor. „C-tin Brâncoveanu” București. Din nou un subiect de discuție mai puțin familiar orelor de geografie, din același capitol al geografiei sociale și culturale. Se pare că aceste teme atipice au suscitat interesul elevilor mai mult decât banalele descrieri ale unor țări și locuri. Un referat impecabil ca redactare, structură și parte vizuală. Interesantă și armonioasă combinația scrisului de mână cu cel la calculator. Conținutul acoperă foarte bine tema, abordând-o dintr-o perspectivă geografică și explicativă. Chiar dacă personal nu sunt de acord cu unele idei, elevii mei sunt suficient de autonomi în gândire încât să primească nota 10 chiar și atunci când unele argumente ale noastre sunt discordante.

Îmi place să promovez elevii buni, pentru că ei vor constitui viitoarea elită morală, intelectuală și profesională a acestei țări (sper eu a acesteia, ci nu a alteia). Au nevoie de încurajare și recunoaștere a meritelor lor. Mai sunt și alte referate care mi-au plăcut. Probabil sunt înclinat să le pun pe acestea pe blog, pentru că și mie îmi place să desenez...

Cam 10-15% dintre elevi formează elita, cea plină de idei și creativitate, învățând cu ambiție și seriozitate. Nu sunt neapărat „elevii de nota 10” tipici, la care ne gândim prima oară. Dar da, sunt totuși între primii și la note. De obicei aproape toți dintre aceștia simt și efortul profesorilor, au bun simț și bună creștere, încât nu se plâng niciodată public, nici măcar când sunt îndreptățiți să o facă. 

Sub ei vine un corp foarte eterogen de vreo 50% elevi, care se pot ridica prin susținerea profesorilor. Mulți dintre ei au nevoie doar de mai multă încurajare, sunt poate puțin prea relaxați sau provin din familii cu ceva probleme. Alții sunt răzvrătiții de serviciu, plângându-se de x și y. Oricum, este o categorie din care se ridică mulți oameni de vază, depinzând mult de mâinile pe care ajung.

La urmă este procentajul celor 35-40% elevi asupra cărora învățământul din România este total ineficient, fie din pricina sistemului și a metodelor utilizate, fie din cauze punctuale foarte eterogene și ele (familii dezorganizate, sărăcie, lene, delăsare, antimodelele sociale sau familiale etc.). Formează grupul de risc pentru abandon școlar sau analfabetism funcțional. 

Acum depinde de fiecare profesor unde dorește să își canalizeze energia mai mult...

Pentru alte articole din categoria ȘCOALĂ, deschideți acest link! 

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

30.03.2021