Migrațiile pe Glob în anul 2020

          Harta de mai jos este actualizarea celei din 2017 și ne arată valorile bilanțului migratoriu (la ‰ de locuitori) și sensurile principalelor fluxuri. Modificări majore nu s-au produs. Principalele arii de recepție a migranților sunt America Anglo-saxonă, Europa de Vest și Centrală, regiunea Golfului Persic, Australia-Noua Zeelandă și, mai nou, coasta pacifică a Americii de Sud. Ariile de emigrare rămân cam aceleași: America Centrală-Mexic, Africa, Europa de Est, Asia Centrală, Sudică și Sud-Estică.

Se constată prezența unor perechi de state vecine, din care unul cu bilanț negativ mare, iar celălalt cu bilanț pozitiv. Ele sunt rezultatul unor transmutări uriașe de refugiați (sute de mii sau chiar milioane în ultimii ani):

- din Venezuela spre Columbia, din cauza colapsului economic;

- din Sudanul de Sud spre Uganda, din cauza războiului civil;

- din Republica Centrafricană spre Ciad și RD Congo, din cauza războiului civil și a sărăciei extreme;

- din Siria spre Turcia, din cauza războiului civil și a colapsului economic ce a urmat. În anul 2017, ne amintim, mulți sirieni se întorceau acasă când intensitatea luptelor scăzuse considerabil. Însă mulți au luat din nou calea pribegiei;

În afară de aceste 4 țări distruse de război și colaps economic, Guyana, Zimbabwe, Eswatini, Eritreea (toate afectate de sărăcie extremă) sau țările europene Bosnia-Herțegovina, Letonia și Lituania (atrase de nivelul de trai mai ridicat din Europa Occidentală) cedează și ele un număr foarte mare de emigranți, raportat la populația lor totală. 

În eșalonul secund se încadrează România, alături de țări ca Albania, Lesotho, Myanmar, Somalia, Laos, Haiti, Sri Lanka sau Bangladesh, adică state mai sărace decât noi, cu un indice de dezvoltare umană mai scăzut. Emigrarea în masă a tinerilor și adulților destabilizează structura populației, reduce forța de muncă, destructurează familiile și afectează formarea educațională a copiilor, îmbătrânește populația, pune presiune pe sistemul de pensii și cel medical, reduce potențialul de dezvoltare a țării, permite germinarea corupției instituționalizate (prin absența opoziției civice), reduce calitatea profesională a populației (prin „exodul creierelor”) ș.a.m.d. 

Este îngrijorătoare poziția României în clasamentul bilanțului migratoriu! Este îngrijorător cu ce țări ne comparăm (având în vedere situația lor extremă)!

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

1.09.2020