Subiect și rezolvare geografie bac, iunie 2020

          Mai jos găsiți un exemplu de rezolvare a subiectului de astăzi. Dacă aveți întrebări, secțiunea de comentarii este deschisă. După ce vă aflați notele, puteți să îmi lăsați un mesaj. Vă rog să semnalați și eventualele mele greșeli.

SUBIECTUL I
A. 1. Franța;
2. Oslo;

B. 1. 13;
2. Danemarca;
3. Belgrad;

C. 1. d. Lituania;
2. a. Bosnia și Herțegovina;
3. a. fluviul Dunărea;
4. a. A;
5. c. Bruxelles;

Notă* Este bine dacă ați scris numai litera mică (corespunzătoare răspunsului), adică „1.d”.

D. C = Italia; D = Regatul Unit;

• Italia are climă predominant mediteraneană (centru și sud), temperat-continentală de tranziție în nord și alpină în munții înalți, în timp ce Regatul Unit are climă temperat-oceanică;
• Având așezări latitudinale diferite (Italia este mai la sud decât Regatul Unit), prima dintre ele primește o radiație solară mai ridicată (130 - 160 kcal/an) decât Regatul Unit (90-120 kcal/an).
• Astfel, temperatura medie anuală în Italia (12ᵒ-16ᵒ C) este mai mare decât în Regatul Unit (8ᵒ - 12ᵒ C). Puteați scrie pentru Italia 10ᵒ - 20ᵒ C și pentru Regatul Unit circa 10ᵒ C. 
• Alți factori care influențează puternic clima sunt vecinătatea cu Marea Mediterană, ciclonii mediteraneeni, circulația tropicală a aerului (vara), Munții Alpi și Apenini pentru Italia, respectiv Oceanul Atlantic, Curentul Cald al Atlanticului de Nord și circulația vestică a maselor de aer pentru Regatul Unit. 
• Având deschidere largă la Oceanul Atlantic și fiind în calea directă a circulației atmosferice vestice, Regatul Unit înregistrează o cantitate medie anuală de precipitații, anume 1000 - 1500 mm, mai ridicată decât Italia (800 - 1000 mm).
• În Regatul Unit au frecvență foarte mare vânturile de vest, în timp ce în Italia bat și vânturi regionale, precum mistralul (Sardinia, Sicilia) și sirocco (vânt tropical dinspre Sahara care ajunge în sudul Italiei cu precădere vara).

E. Trecând peste carența gramaticală din cerință (defrișare = despădurire/îndepărtarea arborilor și a resturilor lemnoase; deci „defrișarea suprafețelor de pădure” este pleonasm), un răspuns ar putea fi:

• În ultimul secol populația Europei s-a dublat (sau „a crescut foarte mult”), s-au extins suprafețele construite, zonele industriale și miniere, terenurile agricole pentru a asigura necesarul de hrană, căile de comunicație. Toate acestea s-au făcut prin înlocuirea unor medii naturale, inclusiv păduri.
• O altă cauză a defrișărilor o constituie cererea foarte mare pe piață de masă lemnoasă pentru cherestea, mobilă sau combustibil (lemn pentru foc), în contextul unei dezvoltări economice actuale considerabile.
• Alți factori determinanți în prezent sunt cadrul legislativ permisiv și acțiunile ilegale ale unor agenți locali sau internaționali, cu precădere în state central și est-europene.

SUBIECTUL al II-lea
A. 1. Suceava;
2. Olt;

B. 1. Ialomița;
2. E;
3. Arad;

C. 1. d. Trotuș;
2. b. D;
3. c. Giurgiu;
4. b. C;
5. c. Satu Mare;

Notă* Aceleași observații ca la SUBIECTUL I.C.

D. A = Grupa Munților Parâng; H = Câmpia Olteniei;

• Grupa montană Parâng s-a format prin cutare în orogeneza alpină, iar Câmpia Olteniei prin depunere de sedimente.
• Altitudinile sunt mult mai mari în Grupa Parâng (2519 m - vf. Parângul Mare) decât în Câmpia Olteniei (50 - 200 m).
• Grupa Parâng este alcătuită predominant din roci metamorfice și, pe alocuri, din roci sedimentare (calcar), spre deosebire de Câmpia Olteniei, unde apar doar roci sedimentare moi (nisip, pietriș, argilă).
• Specifice Grupei Parâng sunt relieful glaciar (circuri și văi glaciare) și cel periglaciar cu dezagregare intensă (grohotișuri), iar în Câmpia Olteniei este clar conturat relieful eolian cu dune.
• Grupa Parâng are structuri cutate, faliate și șariaje, în timp ce Câmpia Olteniei are structură predominant tabulară și ușor monoclinală. 
• În Grupa Parâng văile sunt mult mai adânci și au dispunere radiar-divergentă (râurile izvorăsc de aici și curg în toate direcțiile: Jiu, Lotru, Cibin, Sebeș etc.); în schimb, în Câmpia Olteniei văile sunt puțin adânci și străbat unitatea de la nord la sud.

E. 1.

• Densitatea scăzută din Carpații Meridionali se explică prin inaccesibilitatea reliefului: altitudini mari, versanți înclinați, riscuri geomorfologice accentuate (rostogoliri și prăbușiri de roci, surpări de versant, avalanșe etc.). Unitatea este greu străbătută de căi de comunicație, iar așezările omenești sunt mici și dispuse în principal pe văi și în depresiuni.
• De asemenea, condițiile meteo-climatice sunt restrictive în privința locuirii: îngheț prelungit, vânturi cu intensitate mare, vijelii și oraje (vara), temperaturi medii anuale scăzute (sub 5ᵒ C), chiar negative pe creste și vârfurile cele mai înalte. 
• Climatul împreună cu solurile subțiri sau absente, cu fertilitate foarte scăzută, nu favorizează cultura plantelor. 

2. Caracterul pontic al țării noastre este dat de deschiderea la Marea Neagră. Aceasta contribuie la dezvoltarea economică a țării prin turismul balnear, prin comerțul extern cu ajutorul transporturilor navale (Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră). De asemenea, România valorifică resursele piscicole maritime și resursele de hidrocarburi (petrol și gaze naturale) din platforma continentală.

SUBIECTUL al III-lea

A. 1. Franța - 62,5 milioane tone (sau 62 500 000 tone);

2. 16, 5 milioane tone (sau 16 500 000 tone);

3. 31, 5 milioane tone (sau 31 500 000 tone);

B. 1. 62,5 - 2,5 = 60 milioane tone.

2. Condițiile climatice (climat temperat-continental rece și subpolar, cu temperaturi medii anuale de sub 5ᵒ C) sunt nefavorabile unor producții mari de cereale. Solurile au fertilitate scăzută sau sunt mlăștinoase pe arii extinse.

3. Câmpia Bărăganului.

C. 1. Dunărea;

2. Eroziunea (peneplenizarea parțială sau totală) unor munți vechi, de vârstă hercinică și caledonică;

3. Metamorfice (șisturi verzi), sedimentare (calcar, loess), vulcanice (granit în Masivul Dobrogei de Nord);

4. Masivul Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei Centrale, Podișul Dobrogei de Sud. La rândul lor au mai multe subdiviziuni: Munții Măcin, Podișul Casimcei etc.

5. Continentală sau est-europeană, pontică;

6. Limanuri fluviale, limanuri maritime;

7. Zona de stepă, zona de silvostepă, etajul jos al foioaselor (etajul stejarului);

8. Constanța, Tulcea;

9. Cereale;

D. 1. 13,5% - 10,8% = 2,7%. Populația vârstnică în Irlanda a crescut cu 2,7% în perioada 2007 - 2017.

2. 13,9% - 13,4% = 0,5%. Populația tânără în Germania a scăzut cu 0,5% în perioada 2007 - 2017.

3. 21,2% - 13,5% = 7,7%. Proporția populației vârstnice în Germania este mai mare cu 7,7% decât în Irlanda în anul 2017.

Notă* Trecem peste faptul că subiectul confundă termenii „procent”, „procentaj” și „proporție”. 

E. 1. Vârful Omu are o altitudine de 2507 m, iar Craiova se află în Câmpia Olteniei, la circa 100 m. Temperatura medie anuală scade pe altitudine cu 6ᵒ C la fiecare 1000 m, de aici rezultă diferența de 13,2ᵒ C între Craiova și Vârful Omu.

2. În primul rând, condițiile naturale (relieful, clima variată) impun densități diferite ale populației și așezărilor omenești. Astfel, infrastructura de transport va fi mai rară în zonele slab populate (Scandinavia, Islanda, nordul Rusiei, munții înalți) și mai densă în zonele dens populate (Olanda, Germania etc.).

În al doilea rând, nivelul de dezvoltare economică, diferit între Europa de Est și Europa de Vest, își lasă amprenta asupra distribuției inegale a sistemelor de transport. De exemplu, statele occidentale au rețele feroviare (inclusiv de mare viteză), drumuri europene și autostrăzi mai dense decât România, Ucraina, Republica Moldova, statele din pen. Balcanică ș.a.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

25.06.2020