Răsfoind statisticile recentului Recensământ mi-a venit ideea să spaţializez pe o hartă dispunerea etnicilor maghiari din judeţul Prahova. În total, în Prahova au fost recenzate 448 persoane de etnie maghiară.
Aceştia sunt răspândiţi în teritoriu după cum se observă în fig. 1.
Fig.1. Judeţul Prahova. Dispunerea etnicilor maghiari.
Trebuie menţionat faptul că în tabelul de date statistice al Recensământului figurează categoriile de populaţie care au cel puţin 3 indivizi. Adică, dacă într-o localitate de 1000 locuitori au fost recenzate doar 2 persoane de etnie maghiară, în fişa localităţii vor rezulta 0% persoane de etnie maghiară. Dacă au fost recenzate 3, atunci proporţia va fi de 0,3%.
Una peste alta, în fig 1. poate fi identificată o zonă continuă de răspândire a etnicilor maghiari, sub formă de pană, începând cu oraşele de pe valea Prahovei şi divergând în arealul Câmpina – Băneşti – Floreşti spre întreaga zonă de contact dintre Subcarpaţi şi Câmpia Română, până la Gura Vadului – Mizil.
Tocmai aici identificăm lucrul interesant al acestei hărţi, anume dispunerea puţinilor etnici maghiari din Prahova tocmai în localităţile de pe aliniamentul de contact Subcarpaţi – Câmpia Română. În acelaşi timp, localităţile învecinate sau apropiate judeţelor Braşov şi Covasna (cele din N şi NE) nu au deloc etnici maghiari. La fel, nici cele din Câmpia Română deschisă (cele din S) nu au etnici maghiari.
La prima vedere a acestei dispuneri sub formă de pană divergentă, am putea cădea în capcana de a concluziona că maghiarii au pătruns pe valea Prahovei şi s-au disipat în contactul Subcarpaţi – Câmpie. Totusi, dacă originile lor în Prahova sunt mai vechi de momentul în care valea Prahovei a devenit principala cale de acces dinspe Ardeal? Dacă sunt din vremea când nici măcar nu se circula pe valea Prahovei, iar ei ar fi pătruns pe valea Teleajănului? De asemenea, oare maghiarii din oraşe (mai ales cele de pe valea Prahovei) nu or fi cumva de mai puţină vreme în Prahova, faţă de cei din comune?
Nepricepându-mă şi necercetând aceste chestiuni, las pe cei pasionaţi de Istorie sau Geografie Istorică să răspundă la întrebări. De asemenea, ar fi interesant de aflat:
- Ce anume i-a atras pe unguri la zona de contact dintre Subcarpaţi şi Câmpie (adică de ce sunt mai ales aici)
- Dacă aceştia păstraţi până astăzi sunt urmaşii celor care au venit pe Valea Teleajănului, de ce în localităţile din amonte nu mai sunt? Sau sunt veniţi pe valea Prahovei? etc.
Cine e pasionat, este invitat să răspundă! :)
Scopul acestui articol a fost de a exemplifica un mod prin care un istoric sau un istorico-geograf se poate folosi de metoda GIS atât de larg utilizabilă. În articolul de faţă am pornit de la date statistice actuale, dar se poate porni la fel de bine din date istorice sau de altă natură.
___
Data: 18.02.2013
Autor: I. Tudose
4 comentarii:
Un articol mai mult decât interesant, intrigant aș zice. Felicitări și succes în continuare!
Multumesc! Numai bine!
Colegul Cruceru n-a călcat pe aici, așa că încerc eu un răspuns. Originea ungurilor din județ este legată de drumul de pe valea Prahovei. Cine va răsfoi din documentele prahovene de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul celui de-al XX-lea, va vedea că prezența lor este legată în general de activitățile industriale de aici (același lucru este valabil la o scară mai redusă, și pentru județul vecin Buzău). Pe la 1890, de exemplu, fierăria din Ploiești era realizată exclusiv de unguri și nemți. Prin Sinaia, ungurii erau muncitori la fabrici. Harta realizată de Ionuț ar merita deci comparată cu o hartă a meșteșugarilor și a industrializării Prahovei moderne.
Cei veniți pe valea Teleajenului s-au asimilat de mult. Sigur a existat migrație și pe acolo, având în vedere existența (până în 1845 a) unui județ al cărui nume amintea de Secuime.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Saac
Trimiteți un comentariu