O împărțire geopolitică a lumii actuale pe criterii politico-economico-militare

INTRODUCERE. Un iscusit titlu șocant și exagerat pentru articolul de față ar fi cu siguranță: „Potențiale alianțe în preajma Celui De-al Treilea Război Mondial”. Totuși încercăm menținerea unui echilibru conform realităților actuale. Scena geopolitică este un joc vârtos al intereselor individuale, naționale și regionale, economice și geostrategice, vâltoare care pare a grupa țările în jurul a doi poli principali de putere și atracție: Pe de o parte Grupul SUA-Franța-Japonia, pe care îl vom eticheta „Triunghiul Albastru”, iar pe de altă parte Grupul China-Rusia-Iran sau „Triunghiul Roșu”. 

METODOLOGIA de realizare a clasificării statelor lumii a avut la bază 4 criterii generale, fiecare primind punctaje între 0 și 1, după cum urmează: 

Criteriul 1. Poziționările diplomatice față de principalele zone de conflict. Au fost analizate listele cu statele care recunosc independența unor teritorii cu statut incert (Israel/Palestina, Kosovo, Coreea de Nord, Taiwan, Sahara Occidentală). Am urmărit și relațiile diplomatice cu aceste entități statale, prezența ambasadelor sau a consulatelor. Am contorizat și votul în cadrul ședinței ONU de condamnare a agresiunii militare a Federației Ruse din Ucraina (2022). Punctajele acordate, între 0 și 1, pot fi consultate în fig.1. 

Media tuturor acestor atitudini diplomatice arată o asemănare geopolitică maximă cu poziționările SUA (0.08) sau o deosebire maximă față de poziționările SUA (1). Altfel spus, statele albastre își intersectează opiniile cu ale SUA, deci manifestă o potențială apropiere, pe când opinia statelor roșii este total discordantă cu a SUA, deci manifestă o depărtare geopolitică față de acest pilon (Coreea de Nord, Siria, Iran ș.a. – fig.2.). 

Fig.1. Metodologia de acordare a punctajelor între 0 și 1 pentru a clasifica geopolitic și geostrategic statele lumii. Click pe imagine pentru a deschide. 

Fig.2. Poziționarea geopolitică în privința principalelor zone de conflict (2022). Click pe imagine pentru a deschide

Criteriul 2. Comerțul internațional. Au fost preluate datele Lowy Institute calculations, IMF Direction of Trade Statistics Database 2018, acordându-se punctaje între 0 (partener comercial predominant este SUA) și 1 (partener comercial predominant este China).

Criteriul 3. Indicele democrației. (Sursa datelor) Valorile cele mai apropiate de 0 au fost acordate democrațiilor puternice (0.03 – Norvegia), iar cele mai apropiate de 1 regimurilor autoritare și dictatoriale (0.97 – Afganistan). Regimurile democratice se grupează mai ușor pentru cooperare cu SUA. 

Criteriul 4. Alianțe militare și geostrategice. Au fost acordate punctaje astfel:

- 0 – membri NATO;

- 0.25 – parteneri ai NATO;

- 0.5 – neutri și alte alianțe;

- 0.75 – parteneri ai SCTO, CSO;

- 1 – membri SCTO, CSO.

REZULTATE. După acordarea punctajelor, a fost realizată o mediere aritmetică a celor patru criterii politico-economico-militare (ultima coloană din fig.1), rezultând o bipolaritate geostrategică a lumii de azi (fig.3), după cum urmează: 

1. „Triunghiul Albastru”, cu SUA, Franța și Japonia. Lângă ei apar partenerii geostrategici de rang principal (Canada, Regatul Unit, Europa de Vest în general, Israel, Taiwan) și cei de rang secundar (Europa Centrală - Germania, Italia, Turcia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Iordania, Arabia Saudită ș.a.). 

2. „Triunghiul Roșu”, cu China, Rusia și Iran. Acestea au deschidere sau pot atrage alte state distante în raport cu americanii (Siria, Coreea de Nord, Belarus, Asia Centrală etc.). 

În acest timp, Africa pare a fi un „El Dorado” al investițiilor chinezești; America Latină, cu Brazilia membră BRICS, se împarte între cei doi poli; iar România își duce mai departe destinul său bimilenar, „la intersecția marilor imperii”. 

Triunghiul Albastru înregistrează un IDU și PNB/loc mai ridicate, avans tehnologic, militar și economic, regimuri democratice mai solide și stabile, globalizare accentuată a marilor companii. În schimb, Triunghiul Roșu dispune de o bogată varietate a resurselor naturale, control energetic asupra pieței mondiale, suprafață și populație mai mari, forță de muncă mai numeroasă și mai ieftină, armate mai numeroase, regimuri politice autoritare, dictatoriale sau doar slab democratice. Ambele grupuri dețin arme nucleare, de distrugere în masă. 

Simplist vorbind, tensiunea dintre cele două tabere este un duel între CALITATE și CANTITATE, extrem de dependente una de cealaltă și, din acest motiv, cu risc scăzut de evoluție spre o nouă conflagrație mondială. Deocamdată. 

Fig.3. O împărțire geopolitică a lumii (2022). Click pe imagine pentru a deschide

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

08.10.2022