Subiect și rezolvare geografie bac, iulie 2019


          Aveți mai jos subiectul și un exemplu de rezolvare. Dacă aveți întrebări și neclarități, nu ezitați să lăsați un comentariu!










SUBIECTUL I
A. 1. Suedia.
2. Varșovia

B. 1. C
2. Elveția
3. 13

C. 1. c.
2. c.
3. b.
4. d.
5. c.

D. Statul marcat pe hartă cu litera A este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar cel marcat cu E este Republica Moldova.
- Regatul Unit are climă temperat-oceanică, spre deosebire de Republica Moldova, care are climă temperat-continentală.
- Această diferență se explică, pe de o parte, prin deschiderea la Oceanul Atlantic a Regatului Unit, clima sa fiind influențată de Curentul Cald al Atlanticului de Nord și de circulația vestică a maselor de aer, și, pe de altă parte, de așezarea Republicii Moldova în interiorul continentului, clima sa fiind influențată de continentalismul pronunțat și de anticiclonii siberieni.
- Chiar dacă Regatul Unit are o așezare la latitudini mai mari, totuși temperaturile sale pe timp de iarnă se mențin mai ridicate (în general pozitive) decât în Rep. Moldova (frecvent negative), ca urmare a efectului de moderare climatică impus de ocean și de Curentul Cald al Atlanticului de Nord în special.
- De asemenea, tot ca urmare a efectului moderator al oceanului, în timpul verii temperaturile în Regatul Unit (15ᵒ - 20ᵒ) sunt mai scăzute decât în Rep. Moldova (20ᵒ - 25ᵒ).
- În Regatul Unit predomină vânturile de vest, spre deosebire de Republica Moldova unde vânturile dominante sunt crivățul și suhoveiul.
- Regatul Unit înregistrează o cantitate de precipitații mult mai mare (800 - 1500 mm) decât Rep. Moldova (500 - 600 mm), din cauza circulației maselor de aer vestice, dinspre ocean.
- Datorită reliefului jos și relativ neted, Rep. Moldova are un climat mult mai uniform decât Regatul Unit, care cunoaște o varietate impusă de munți (circa 1000 m altitudine): temperaturi mai mici și precipitații mai bogate în zonele cele mai înalte, vânturi de tip foehn în spatele acestor munți etc.

E. Factorii care influențează variația în cursul anului a debitelor din Europa sunt de natură climatică:
- Regimul precipitațiilor impune diferențe de debit. De pildă, în climatul mediteranean precipitațiile cad mai ales iarna; atunci și râurile vor avea debitul mai mare. În climatul temperat-continental, precipitațiile bogate de primăvară și începutul verii duc la creșteri spectaculoase de debit și chiar inundații.
- Variația temperaturii impune, de asemenea, diferențe de debit. În climatul mediteranean, râurile mici seacă pe timpul verii din cauza evaporației intense. La fel se poate întâmpla și cu unele râuri din climatul temperat-continental în lunile iulie-septembrie, când precipitațiile sunt mai reduse, iar evaporația este intensă. Pe de altă parte, înghețul din timpul iernii impune o diminuare a debitului, iar dezghețul zăpezilor de la începutul primăverii generează debite mai mari și chiar viituri sau inundații.
- Relieful poate fi un alt factor important. De exemplu, râurile din zona montană au creștere spectaculoasă în timpul ploilor torențiale sau pot să înghețe întreaga iarnă. Rar seacă, datorită aportului continuu din izvoare. La câmpie sunt mai expuse evaporației din timpul verii.


SUBIECTUL al II-lea
A. 1. Botoșani
2. Jiu

B. 1. Bârlad
2. B
3. Focșani

C. 1. d
2. b
3. c
4. a
5. a

D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera D este Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Carpații Moldo-Transilvani), iar unitatea marcată cu litera H este Podișul Sucevei.
- Podișul Sucevei are altitudini (500 - 600 m) mult mai joase decât Carpații Moldo-Transilvani (2100 m, vf. Pietrosu. M-ții Călimani).
- Podișul Sucevei este alcătuit doar din roci sedimentare, spre deosebire de Grupa Centrală a Carpaților Orientali care are în componență toate cele trei clase de roci (vulcanice, metamorfice, sedimentare).
- Ca tipuri specifice de relief, în Pod. Sucevei apar relieful structural, cel fluviatil, alunecări de teren, văi torențiale, iar în Carpații Moldo-Transilvani apar relieful vulcanic (M-ții Călimani, Gurghiu, Harghita), glaciar (M-ții Călimani), carstic (Cheile Bicazului), periglaciar și ruiniform (Rarău, Ceahlău).
- Grupa Carpaților Moldo-Transilvani este o unitate de orogen alpin, iar Pod. Sucevei o unitate de platformă (formată prin depunere de sedimente).
- Pod. Sucevei prezintă structuri monoclinale, spre deosebire de Carpații Moldo-Transilvani care prezintă structuri cutate și vulcanice.

E. 1. În unitatea de relief notată cu litera A (Subcarpații de Curbură) apar alunecările de teren ca urmare:
- a substratului geologic alcătuit din argile și marne, roci plastice predispuse la acest fenomen;
- a precipitațiilor torențiale;
- despăduririlor care expun versanții infiltrărilor și acțiunii erozive;
- cutremurelor frecvente din zona Vrancea care slăbesc coeziunea particulelor de sol și rocă;

2. Unitatea marcată cu litera F (Delta Dunării) prezintă suprafețe foarte întinse de apă (lacuri, bălți, mlaștini, brațele Dunării, canaluri, gârle), fiind o zonă greu accesibilă, cu puține localități, așezate pe grinduri. Solul nisipos, cu fertilitate scăzută pentru agricultură și instabil pentru construcțiile înalte (ca în marile orașe) este un alt factor restrictiv pentru locuire.


SUBIECTUL al III-lea
A. 1. 2013
2. 2015
3. 2007: 26 000 imigranți; 2013: 32 000 imigranți; diferența: 6 000;

B. 1. BM (bilanțul migratoriu) = I (nr. imigranților) - E (nr. emigranților)
BM 2013 =  32 000 - 14 000 = 18 000

2. BM 2015 = 28 900 - 16 400 = 12 500

3. În Finlanda mișcarea migratorie se caracterizează printr-un bilanț pozitiv, cu un număr aproximativ dublu al imigranților față de cel al emigranților. Această situație se explică prin:
- dezvoltarea economică, nivelul de trai ridicat și facilitățile financiare oferite de stat, care atrag numeroși imigranți, atât dinspre celelalte state europene, cât și de pe alte continente;
- politicile statului, permisive și încurajatoare pentru imigrație;
- regimul democratic, care atrage numeroși imigranți dinspre regiuni defavorizate civic, politic și economic (Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud), o parte dintre ei fiind refugiați de război, iar altă parte migranți economici.

C. 1. Marea Baltică, Marea Nordului;
2. Munții Alpi, Câmpia Germano-Polonă (Nord-Europeană), Pod. Bavariei, Munții Pădurea Neagră, Masivul Renan, Munții Harz;
3. Dunărea, Rin, Main, Canalul Dunăre Main-Rin, Elba, Mitteland Canal;
4. Hamburg, Munchen, Duisburg, Koln, Bremen, Stuttgart;
5. Hamburg, Duisburg;

D. 1. Amplit. term. medie anuală = T iulie - T ianuarie
Amplit. term. medie anuală Londra = 17ᵒ - 4ᵒ = 13ᵒ

2. Amplit. term. medie anuală Minsk = 17ᵒ - (-7ᵒ) = 24ᵒ

3. Diferența de temperatură între vară și iarnă este mai redusă la Londra (Regatul Unit) datorită efectului moderator climatic impus de vecinătatea cu Oceanul Atlantic. Minsk (Belarus) este așezat în Europa de Est, în interiorul continentului.

Între ocean și continent există o diferență de capacitate calorică. Altfel spus, vara oceanul se încălzește mai greu decât uscatul, la Londra fiind temperaturi mai scăzute decât la Minsk. Iarna uscatul se răcește mai ușor decât oceanul, la Minsk fiind temperaturi mai scăzute decât la Londra. Tot iarna, climatul Europei de Vest (inclusiv al Londrei) este îmblânzit de Curentul Cald al Atlanticului de Nord, care transferă căldură dinspre zona tropicală.

E. 1. - Grecia are teritoriul mult mai fragmentat decât Portugalia, cu numeroase insule (Creta, Rodos, Ciclade, Sporade, Lesbos etc.) care, evident, nu pot fi conectate prin căi ferate din cauza distanței dintre ele.
- Grecia are relief montan și stâncos, mai greu accesibil pentru căi ferate, pe o suprafață mai mare decât are Portugalia.

2. Creta, Rodos.


de Ionuț Tudose
4.07.2019

32 de comentarii:

  1. La subiectul al 2-lea,la E mai exact daca am scris ca argila favorizeaza alunecarea terenurilor si pantele abrupte credeti ca as primii ceva? Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. bună ziua! la subiectul I E, dacă am scris că succesiunea anotimpurilor influențează debitul râurilor, apoi am explicat că vara pot seca, iarna pot îngheța și că au debuturi mari primăvara și toamna - este în regulă?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu este adevărat chiar în totalitate. În climatul mediteranean și în cel temperat-oceanic nu prea îngheață iarna, decât foarte rar. Iarăși, în cel temperat-oceanic nu prea seacă deoarece plouă tot anul. Trebuia să te legi puțin și de tipurile de climă aici, nu să vorbești la modul general.

      Ștergere
    2. Sigur vei primi puncte, dar nu știu dacă toate sau o parte din ele.

      Ștergere
  3. Buna, daca la primul subiect, punctul E am scris ca diferentele de debit ale raurilor se datoreaza cantitatii de precipitatii si topirea zapezilor, explicand putin la fiecare este bine?

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna ziua!Dacă am scris la subiectul al III lea exercițiul D tipurile de climă și vânturile care bat respectiv: vânturile de vest in Londra care aduc ierni blande si crivatul in Minsk care provoacă ierni geroase este corect?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vânturile nu pot să aducă iarna. Exprimarea e deficitară. Chiar și așa, explicația nu este corectă.

      Ștergere
  5. Bună ziua!Dacă am scris Carpații Moldovei si ai Transilvaniei in loc de Carpații Moldo-Transilvani voi fi depunctată?

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna ziua. La Subiectul 3, exercitiul în care se cerea explicatia migratiei în Finlanda l-am rezolvat spunand ca țara are nevoie de forță de muncă externă datorită natalitații scăzute şi îmbatrânirii demografice. Cât de ok este? Mulțumesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Vă mulțumesc pentru răspuns și nu in ultimul rând pt suportul de curs oferit pe site!Fiind elev la FR aceste materiale au fost pretioase pt mine.Felicitări si mult succes mai departe!

    RăspundețiȘtergere
  8. Este bine dacă am dat mai multe exemple/cauze decât se cereau în exercitii? Cum ar fi la E de la fiecare subiect.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este bine dacă le-ai dat bine. Dacă una e bună și restul greșite, profesorul nu stă să le aleagă pe cele bune :))

      Ștergere
  9. Mușat Cristina05.07.2019, 05:43

    Am si eu o intrebare . Am gresit pe fond de neatenție și stres in loc de 32000 la calcule am făcut cu 30200 credeti ca macar formulele si algoritmul de calcul imi va fi punctat deoarece numerele sunt greșite pentru ca le am luat cu sute . Va multumesc

    RăspundețiȘtergere
  10. Buna ziua! Am scris la subiectul cu cauza alunecărilor de teren despre existența argilosolurilor, argilei din sol dar nu știu unde mi a fost capul și la finalul explicației am pus in paranteza (podișul getic). Primesc punctaj măcar sau mi se va anula răspunsul?

    RăspundețiȘtergere
  11. Prezentați doi factori care explică diversitatea învelişului biopedogeografic din Europa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Învelișul biopedogeografic cuprinde vegetația, solul și clima. Acestea variază în Europa datorită:
      - desfășurării în latitudine, radiația solară receptată de suprafața terestră reducându-se de la sud spre nord. Astfel, în sudul Europei se înregistrează temperaturi mai ridicate decât în nordul Europei, speciile de plante și animale variind și ele ca atare. În sud sunt specii termofile (iubitoare de căldură), cum ar fi stejarul de plută, pinul mediteranean sau formațiunile de tip maquis și garriga, scorpioni, șacali etc.; iar în nord sunt specii adaptate la condiții climatice mai reci, cum ar fi coniferele, mușchii, lichenii, salcia pitică, mesteacănul pitic, renul, ursul polar, vulpea polară etc.
      - depărtării graduale față de Oceanul Atlantic. Circulația maselor de aer dinspre vest, dinspre Oceanul Atlantic, determină o cantitate maximă de precipitații în vestul Europei, unde cresc specii de foioase pe suprafețe întinse. Odată cu depărtarea de ocean se reduce și cantitatea de precipitații, astfel că în Europa de Est arborii se adaptează mai greu uscăciunii și sunt specifice stepele și silvostepele.
      - Relieful determină etajarea biopedogeografică datorită variației temperaturii și precipitaților pe altitudine: la poalele munților pot apărea specii adaptate la temperaturi mai ridicate (foioase), pe versanți apar coniferele, iar pe vârfurile înalte (deci mai reci) jnepenii, pajiștile alpine sau ghețarii.

      Ștergere
  12. Vă mulţumesc din suflet pentru tot ceea ce faceţi pe acest site. Am luat nota 10 la Geografie la examenul de bacalaureat, şi nu aş fi reuşit fără ajutorul dumneavoastră! Nu aş fi crezut vreodată că pot obţine un aşa rezultat fără implicarea profesorului de la clasă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tănase Mirela08.07.2019, 23:28

      Vă mulţumesc din suflet pentru tot ceea ce faceţi pe acest site. Am luat nota 10 la Geografie la examenul de bacalaureat, şi nu aş fi reuşit fără ajutorul dumneavoastră! Nu aş fi crezut vreodată că pot obţine un aşa rezultat fără implicarea profesorului de la clasă!

      Ștergere
    2. Felicitări! Succes mai departe!

      Ștergere
  13. Buna!Oare ne-ati putea ponturi in legatura cu indentificarea corecta a valorilor de pe diagrame?Intampin probleme

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În articolul ăsta explic și cum să identifici valorile pe grafic: http://geografilia.blogspot.com/2016/06/pregatire-geografie-bac-cum-recunoastem.html

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...