Cum se formeazӑ foehn-ul

          Foehn-ul este un vȃnt local, cald şi uscat. În acest articol prezentӑm explicaţia clasicӑ a formӑrii lui. Conform acesteea, foehn-ul se formeazӑ pe versanţii adӑpostiţi faţӑ de vȃnturile dominante, dupӑ ce acestea ‘escaladeazӑ’ versanţii expuşi, pierzȃndu-şi acolo conţinutul de vapori de apӑ, dupӑ care coboarӑ pe versanţii opuşi, încӑlzindu-se adiabatic (fig.2, fig.3).

Fig.1. Foehn (Sursa foto: Marius Grozea)

Fig.2. Masele de aer care se deplaseazӑ spre munte capӑtӑ mişcare ascendentӑ, în timpul cӑreia, datoritӑ presiunii tot mai mici a mediului atmosferic, se dilatӑ (destindere adiabaticӑ) şi se rӑcesc. Pe versantul adӑpostit, în timpul coborȃrii, se petrece fenomenul invers: masa de aer se contractӑ adiabatic şi se încӑlzeşte.

Fig.3. Ascendenţa maselor de aer pe versantul expus vȃntului, conducȃnd la condensarea vaporilor conţinuţi (formarea norilor şi a precipitaţiilor de tip orografic). Pe versantul adӑpostit vȃntului, masele de aer descӑrcate de umezealӑ coboarӑ. Datoritӑ compresiei adiabatice şi a frecӑrii cu suprafaţa terestrӑ se încӑlzesc. De obicei se canalizeazӑ pe vӑi.

          Unii autori nu sunt de acord cu explicaţia clasicӑ, deoarece aceasta nu justificӑ descendenţa primarӑ a aerului (deci şi comprimarea lui adiabaticӑ).
          “N. Bordei considerӑ cӑ descendenţa primarӑ a aerului (şi încӑlzirea lui prin comprimare adiabaticӑ) se datoreazӑ depresiunii de cavitaţie care ia naştere ‘imediat dupӑ creastӑ’ ca efect dinamic al circulaţiei atmosferice peste o culme muntoasӑ.” (S. Ciulache, 2005). Masa de aer ajunsӑ pe creastӑ ar fi forţatӑ astfel sӑ intre sub masa de aer mai rece de pe versantul adӑpostit şi sӑ se scurgӑ spre bazӑ, fenomenul devenind în acest mod explicabil.

          Importanţa cunoaşterii modului de formare şi a repartiţiei sale spaţiale
          1. În domeniul agriculturii. Foehn-ul îndulceşte climatul local, provoacӑ topirea timpurie a zӑpezilor. Sunt specifice culturile de viţӑ de vie sau alte culturi subtropicale care se dezvoltӑ şi la latitudini temperate, pe spaţiile cu fenomene intense de foehn.
          2. În domeniul energiei eoliene. Foehn-ul se canalizeazӑ adesea pe culoarele de vale (fig.3). Cele douӑ cerinţe esenţiale care dau potenţial eolian mare sunt viteza şi frecvenţa (vȃntul sӑ batӑ doar pe o singurӑ direcţie). Culoarele de vale cu fenomene de foehn (de ex. valea Buzӑului) îndeplinesc din start cea de-a doua cerinţӑ, proiectanţilor din domeniul energiei electrice eoliene rӑmȃnȃndu-le sӑ consulte datele meteorologice de la staţii pentru a vedea dacӑ şi prima cerinţӑ este îndeplinitӑ.

          Bibliografie
Ciulache S., (2005), Meteorologie şi climatologie, Ed. Credis, Bucureşti
***Marius Grozea – Fotografie, http://mariusgrozea.blogspot.com/

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Autor: Ionuţ Tudose

Data: 30.05.2011