Fractalii şi Geografia

          Structurile fractale sunt entitӑţi ce se pot fragmenta în pӑrţi componente, astfel încȃt fiecare dintre acestea sӑ reprezinte o copie fidelӑ sau aproximativӑ a întregului. Fragmentarea se face la infinit. De aceea, în cazul unui fractal, se poate considera cӑ figura geometricӑ finitӑ cuprinde infinitul, sau cӑ figuri finite împreunӑ compun infinitul.

Fig.1. Ferigӑ-fractal. Se observӑ cӑ fiecare frunzӑ reprezintӑ o copie a întregului, devenind la rȃndul ei întreg…

          Fractalii apar foarte clar în naturӑ de multe ori. Numeroşi oameni considerӑ fractalii ca fiind structura Universului însuşi. Adicӑ fiecare dintre noi (finiţi) ar conţine structuri infinite, iar toţi oamenii împreunӑ cu tot ce ne înconjoarӑ compunem Universul (infinit). Pentru a înţelege mai bine magia fractalilor, sӑ urmӑrim mai departe cȃteva exemple din mediul geografic!

          1.Fractalul peninsulelor.

          Urmӑrind cele 3 continente nordice (America de Nord, Europa şi Asia) se observӑ cӑ fiecare dintre ele se terminӑ cu cȃte 3 peninsule în Sud (California, Yucatan şi Florida în America de Nord; Pen. Ibericӑ, Italicӑ şi Grecia în Europa; Arabia, India şi Malacca în Asia).

          Sӑ mergem în Grecia, una dintre cele 3 peninsule terminale ale Europei.

          La rȃndul ei, Grecia se sfȃrşeşte în mare prin 3 limbi de pӑmȃnt (prima în jumӑtatea de sus a imaginii, douӑ în partea de jos). Una dintre acestea este Peloponesul, pe care îl mӑrim mai departe:

          Observӑm cӑ şi acesta se sfȃrşeşte tot prin trei peninsule. Sӑ o mӑrim pe cea din centru!

          Altӑ scarӑ a hӑrţii, aceeaşi situaţie: pӑmȃntul se terminӑ prin… 3 peninsule (douӑ mai mici în NE şi cea principalӑ în S). Sӑ mӑrim din nou!

Din nou 3 peninsule terminale. Douӑ în N mai mici şi cea principalӑ în S, pe care o mӑrim.

          Mӑrim din nou una dintre peninsule...

          Peninsula aceasta se sfȃrşeşte prin alte trei peninsule mai mici: una în N, una în V, una în S. O vom mӑri pe cea vesticӑ. Din pӑcate, rezoluţia ne împedicӑ sӑ mӑrim harta pȃnӑ la nivelul nisipului de pe plajӑ…

Imaginile sunt de pe: http://maps.google.com/

          2.Fractalul cordoanelor de nisip
          Coasta de E a Americii de Nord este scӑldatӑ de Curentul Golfului, care curge paralel cu ţӑrmul, dinspre SV spre NE. De-a lungul timpului, curgerea acestuia a favorizat împrӑştierea sedimentelor de coastӑ sub formӑ de cordoane de nisip. Nu este vorba de simple forme de relief, ci de cordoane de nisip – fractali. Datoritӑ forţei de frecare cu linia de ţӑrm şi a diferenţelor de vitezӑ, din marele Curent al Golfului se desprind mici vortexuri marginale. Acestea genereazӑ în vȃrful cordonului de nisip principal dezvoltarea unuia secundar. Din acesta se dezvoltӑ un altul şi mai mic şi aşa mai departe, rezultȃnd “cȃrligele” .

          3.Fractalul reţelei hidrografice
          Cel mai faimos exemplu de fractal îl constituie reţeaua de rȃuri dintr-un bazin hidrografic. Un rȃu colector are mai mulţi afluenţi, fiecare afluent fiind la rȃndul sӑu colector al afluenţilor şi aşa mai departe. Ierarhizarea colector – afluenţi se poate continua de la colectorul suprem (de ex. Dunӑrea pentru Olt, Argeş, Jiu etc.) pȃnӑ la nivelul celui mai mic firicel de apӑ, pȃnӑ la cele mai neînsemnate ravene (dar şi aici ravenele sunt alimentate prin convergenţa apei…).

          4.Fractalul reţelei de strӑzi
          Similar reţelei hidrografice, în funcţie de importanţӑ, strӑzile unui oraş sunt secundare faţӑ de axele principale, bulevarde etc. şi principale faţӑ de strӑduţele de cartier, care la rȃndul lor sunt principale faţӑ de alei ş.a.m.d.

 

Autor: Tudose Ionut

Data: 17.12.2010