Rezolvare geografie bac, mai 2018 (sesiune specială pentru olimpici)




 Iată mai jos subiectul dat în luna mai 2018 și rezolvarea acestuia.







SUBIECTUL I
A. 1. Portugalia
2. Paris

B. 1. B;
2. Danemarca;
3. 7;

C. 1. c.
2. b.
3. b.
4. c.
5. d.

D. G = Rep. Moldova; J = Norvegia;
- Rep. Moldova are climă temperat-continentală, spre deosebire de Norvegia, care are climă temperat-oceanică, subpolară și alpină.
- În Rep. Moldova, ca vânturi dominante, se resimt crivățul și suhoveiul, pe când în Norvegia bat vânturile de vest și vânturi polare în nordul extrem.
- Ca urmare a așezării geografice și a diferenței de radiație solară, temperatura medie anuală este mai ridicată în Rep. Moldova (10ᵒ C) decât în Norvegia (0ᵒ...8ᵒ C).
- Datorită circulației vestice a maselor de aer și a vecinătății cu Oceanul Atlantic, în Norvegia cantitatea medie anuală de precipitații este mult mai ridicată (800 – 2000 mm) decât în Rep. Moldova (400 – 600 mm).
- Așadar, în afară de așezarea geografică și radiația solară diferită, alți factori care generează diferențe climatice între cele două țări sunt Oceanul Atlantic și Curentul Cald al Atlanticului de Nord, ciclonul islandez, circulația vestică a aerului și relieful predominant montan pentru Norvegia, în timp ce clima Republicii Moldova este influențată de continentalismul accentuat, anticiclonii est-europeni și siberieni, relieful cu altitudini joase.

E. 1. În peninsula Scandinavă râurile sunt scurte datorită configurației foarte articulate a acesteia, care face ca distanța din oricare punct până la cea mai apropiată mare, golf sau ocean să fie redusă.
         De asemenea, cumpăna apelor, adică Munții Scandinaviei, se desfășoară relativ central de-a lungul peninsulei. Astfel, între izvor și vărsare râurile parcurg doar câteva zeci sau sute de kilometri.
         Mai mult de atât, regiunile ceva mai extinse în suprafață din cadrul peninsulei (sudul Suediei, Finlanda), unde ar exista și distanțe mai lungi până la mare sau ocean, au un relief jos și neted, dominat de numeroase lacuri care constituie locuri de debușare a unor râuri în interiorul uscatului. Deci și aceste râuri au o lungime mai mică decât dacă s-ar fi vărsat în mare.

2. - Condițiile climatice sunt mai aspre decât în celelalte forme de relief (temperaturi coborâte, umiditate crescută, ninsori abundente, fenomene asociate înghețului mai dese etc.).
- Din cauza pantelor mari, relieful este mai greu accesibil. Infrastructura de transport necesită investiții mult mai mari și metode inginerești avansate. Construirea clădirilor este restricționată.
- Frecvența fenomenelor de risc este mai mare (prăbușiri și rostogoliri de roci, surpări, avalanșe).


SUBIECTUL II
A. 1. Iași;
2. Ialomița;

B. 1. Argeș;
2. 8.
3. Sibiu;

C. 1. c.
2. a.
3. c.
4. d.
5. a.

D. D = Munții Apuseni; H = Subcarpații Getici;
- Altitudinea maximă în Munții Apuseni este de 1849 m, mult mai ridicată decât în Subcarpații Getici (1218 m).
- În Munții Apuseni există toate cele trei clase de roci (vulcanice, sedimentare, metamorfice), spre deosebire de Subcarpații Getici, care sunt alcătuiți doar din roci sedimentare.
- Munții Apuseni au o direcție de fragmentare radiar-divergentă, cu depresiuni-golf periferice, dar care pătrund adânc în interiorul unității. Spre deosebire de aceștia, Subcarpații Getici au o fragmentare transversală, dată de râurile care îi traversează de la nord la sud (Olt, Olteț, Jiu), dar și una longitudinală, dată de depresiuni interdeluroase foarte largi.
- Ca tipuri specifice de relief, în Munții Apuseni predomină relieful carstic, spre deosebire de Subcarpații Getici unde apare bine individualizat relieful structural (cueste, muscele).

E. 1. - Relieful foarte puțin ondulat și jos, asociat cu soluri destul de fertile (molisoluri/cernisoluri) favorizează dezvoltarea lucrărilor agricole pe spații foarte întinse.
- Vegetația naturală inițială era cea de stepă pe suprafețe foarte mari, fiind ușor de înlocuit cu terenuri agricole.

2. – Spațiul montan acoperă mare parte a județului Brașov, ca mod de utilizare a terenului această zonă fiind pretabilă pentru păstrarea pădurilor naturale.


SUBIECTUL III
A. 1. Olanda, 26%;
2. Belgia, 75%;

B. 1. 71% - 17% = 54 %;
2. 26% - 14 % = 12 %;
3. Hamburg, Duisburg;

C. 1. România, Ungaria, Bulgaria, Croația.
2. Macedonia, Bosnia și Herțegovina;
3. Câmpia Voivodinei (Câmpia Panonică), Munții Carpați;
4. Dunărea, Drava, Bega;
5. Novi Sad, Nis;

D. 1. BM = I – E, unde:
BM = bilanț migratoriu, I = nr. imigranți, E = nr. emigranți;
280 078 – 146 955 = 133 123;

2. 9 479 – 20 119 = – 10 640;

3. Italia prezintă un flux mai mare de imigranți datorită dezvoltării sale economice, care constituie punct de atracție a forței de muncă. Numărul imigranților este de 30 de ori mai mare decât în Letonia ca urmare și a populației mult mai numeroase, a politicilor proimigraționiste care au atras imigranți din țări ca România, Rep. Moldova sau Albania, dar și a așezării geografice în calea valurilor de imigranți transmediteraneeni dinspre Africa.

E. 1. Vița de vie preferă mai ales condițiile climatice mediteraneene și un relief colinar cu expunere sudică, condiții foarte răspândite în jumătatea sudică a Franței. Fiind o îndeletnicire tradițională, acest stat a inventat și și-a diversificat continuu gama de vinuri, foarte căutate pe piața mondială, ajungând în anul 2015 la producții mari de 47. mil. hl de vin.

2. - Subcarpații de Curbură (Panciu, Odobești, Valea Călugărească, Urlați);
- Pod. Dobrogei (Murfatlar, Ostrov, Niculițel);
- Estul Pod. Moldovei (Cotnari, Iași, Huși);
- Oltenia (Segarcea, Strehaia, Drăgășani etc.);
- Crișana (Valea lui Mihai, Oradea);
- Podișul Transilvaniei (Jidvei, Târnavele, Apold);
- Câmpia și Dealurile Banatului (Teremia Mare, Lipova, Buziaș);

de Ionuț Tudose
2.06.2018

13 comentarii:

  1. Super,am luat nota 9 pe acest subiect datorita ajutorului dumneavoastra!

    RăspundețiȘtergere
  2. Încă de la începutul anului am descoperit acest site minunat. Explicațiile dvs. au fost extrem de clare şi logice, ceea ce a contribuit la obținerea notei maxime la această probă din sesiunea specială. Vă mulțumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicitări pentru notă și pentru olimpiadă! Mult succes mai departe! Mă bucur că te-am ajutat.

      Ștergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Vedeți la la subiectul III B.1 este gresit pentru ca ponderea la căile ferate in Germania este de 17 sau 17.5 nu de 13.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am modificat acum. Mulțumesc pentru atenționare!

      Ștergere
    2. Nu aveti pentru ce! Si mai am o intrebare. Care este marja de eroare la asemenea exerciții?

      Ștergere
    3. Depinde de valorile în cauză. Marja de eroare este fixată în funcție de dificultatea citirii valorilor pe grafic. De ex. pentru Germania (ponderea la căile ferate) se poate considera orice valoare dintre 16,5, 17, 17,5 sau 18.

      Ștergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna ziua. La exercitiul cu diferentele climatice ati scris ca Norvegia are atat clima subpolara cat si temperat oceanica si polara. Mie la scoala mi s-a specificat doar de cea subpolara iar eu doar pe aceea o scriu in exercitiile de acest fel.As vrea sa stiu daca se scade din punctaj pentru asta .In plus,eu stiam ca temperatura medie din Norvegia este cuprinsa intre 0-5 grade,desi in carti sunt diferite valori..

    RăspundețiȘtergere
  7. Norvegia nu are climă polară (nu știu unde am scris asta). Doar în insulele din Oc. Arctic apare clima polară (Svalbard).

    Are și climă temp-oceanică în S și SV, mai răcoroasă decât în alte țări mai sudice, bineînțeles. Dacă îți cere doar un tip de climă din Norvegia sau alegi tu să dai un singur exemplu (subpolară) nu îți scade pentru asta. E în regulă.

    0-5 grade în N. La Oslo de exemplu ajunge la 7-8 grade.

    RăspundețiȘtergere
  8. Trei deosebiri intre activitatile economice dintre C. Oltului si M. Banat.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...