Evreii din Piatra Neamţ. Partea I

Evoluţia comunităţii evreieşti în Piatra Neamţ


          În urma cercetărilor, vechimea prezenței evreilor în Piatra Neamț este atestată de existenţa primei tombole funerare din oraș, din 1676-1677, pe care era inscripționat: “Logodnica Reizi, fiica lui Israel Halevy” ( I. Kara, 1969) și de cea a Sinagogii Catedrale ce există în oraș “dinainea zidirii bisericii Sfântul Ioan” (I. Kaufman, 1928-1929).



Fig. 1. Victor Brauner.



          Evoluţia demografică a evreilor pe teritoriul oraşului a înregistrat numeroase fluctuaţii, de la creşteri puternice până la regrese însemnate, în funcţie de condiţiile socio-economice, dar şi de cele politice (fig. nr. 33).
          Comunitatea evreiască era organizată într-o breaslă condusă de un staroste. Acesta se afla la rândul lui sub autoritatea marelui staroste şi marelui rabin de la Iaşi. Comunitatea era administrată de un comitet: Epitropia Comunităţii Istraelite din Piatra-Neamţ.
          Prezenţa evreilor este atestată şi de toponimele din zonă: Avram (curătură pe Borzoghean), fosta moşie David.
          O creștere importantă a numărului de locuitori evrei din Piatra Neamț, ca de altfel din întreaga Moldovă a avut loc în timpl epocii fanariote datorită migrației evreilor polonezi.
          Însă această perioadă de prosperitate şi de evoluţie a comunității evreieşti din oraș a fost întreruptă de o serie de evenimente cu caracter social, dar și natural. Spre exemplu, în 1847 a avut loc în centrul oraşului, acolo unde erau construite dughenile evreilor un incendiu ce a avut urmări devastatoare: „au ars până la temelii câteva sute de case şi o mare cantitate de mărfuri, grămezi nemăsurate de cereale” (P. Pascal, 1995, pag. 41). După un raport (Eudixiu de Hurmuzahi, 1967) în 1821, la Roznov, lângă Piatra Neamț, eteriștii au ucis mai mulți evrei. Aceste evenimente tragice nu au reprezentat piedici în calea dezvoltării lor pe aceste meleaguri, ci mai degrabă „stimulente”.
          După 1860 o a doua creștere numerică evreilor din Piatra Neamț va fi determinată de migrația masivă a acestora din Rusia și Autro-Ungaria.

Tabel nr. 1 Evoluția numerică a evreilor în Piatra Neamț

          Influenţa evreilor asupa economiei se face simţită imediat după venirea lor. De altfel unul din motive stabilirii lor în Piatra Neamţ probabil l-a reprezentat potenţialul de dezvoltare al comerţului din această zonă, oraşul fiind situat pe un drum intens circulat de călătorii ce vroiau să treacă din Moldova în Transilvania şi dispunând de resurse importante de lemn. Franz Joseph Sulzer, menţionează în lucrarea “Geschichte der Transalpinischen Daziens” că “Piatra, localitate deschisă, pe Bistriţa, n-are nimic deosebit, decât….mulţi evrei..” (P.Pascal, 2005, pag. 43).
           Prezența evreilor se remarcă atât în oraș, cât și în satele județului, datorită potențialului dezvoltării industriei forestiere din această regiune. Valorificarea lemnului prin intermediul comerțului și a prelucrării oferea întreprinzătorilor din sate şi din oraş câştiguri însemnate. Astfel s-au înființat în oraș și în satele dinprejur gatere, fabrici de cherestea, mucava, hârtie, mobilă și, așa cum era de așteptat, cele mai multe dintre ele aparţineau unor patroni sau acţionari evrei. În 1835, naturalistul Julius Edel notează “ Comeţul (cu lemne) este în mâna străinilor evrei, turci şi greci” (P.Pascal, 2005) . Cei mai importanţi comercianţi locali din a doua jumătate a secolul XIX erau evreii ce se ocupau cu moşii în arendă, păduri şi fabrici de spirt (Luminiţa Moscalu,2005). O altă ocupaţie de-a evreilor era cea de a comercializa băuturi, meserie extrem de profitabilă.
          O statistică din 1899 arăta că 82% din firmele comerciale din Piatra Neamț aparţineau proprietarilor evrei.
          Cei mai importanţi comercianţi locali din a doua jumătate a secolul XIX erau evreii ce se ocupau cu moşii în arendă, păduri şi fabrici de spirt (Luminiţa Moscalu, 2005). O altă ocupaţie de-a evreilor era cea de a comercializa băuturi, meserie extrem de profitabilă.
          Evreii se ocupau cu aproape toate meşteşugurile şi comerţul existent la acea vreme, deţinând cele mai ridicate ponderi ale populaţiei ocupate (tabel nr. 2).

Tabel nr. 2 Repartiţia meseriilor după etnie în 1907, după J.Kaufmann

          După 1911 apar alte noi industrii ce aparţineau evreilor, printre care fabricile de apă gazoasă din Piatra Neamţ, moara Dumbrava, fabrica de cherestea Sigal – Boicu.
          În secolul XX evreul Iosep Weinrauch înfiinţează în Piatra Neamţ, Casa de bancă. Urmează dezvoltarea mai multor bănci, majoritatea fiind conduse tot de evrei: Banca Moldova, Banca Negustorească Română, Banca de credit rmărunt, Banca centrală şi Banca de credit.
          Chiar dacă evreii au avut acces liber la școlile româneşti până în 1897, au preferat să-şi costruiască propriile şcoli pentru a avea acces la învăţătură tradiţionaăl. Societate “Zion” a înfiinţat în 1883 şcoala israelito-română, ce cuprindea 38 de elevi. În 1890 s-a deschis Şcoala Israelită a comunităţii evreieşti. În 1899 , cu sprijinul ICA ( Jewish Colonization Association), s-a înfiinţat Şcoala Israelito-Română de Fete. În aceasta perioadă s-au mai înfiinţat o serie de şcoli profesionale şi licee: Şcoala Comercială Elementară Michel şi Rebeca Iuster” – 1914, Şcoala Profesionala de Fete, Şcoala Confesionala. Dezvoltarea învăţământului evreiec din Piatra Neamţ a culminat cu dezvoltarea Liceului Teoretic Evreiesc din 1940. În 1902 s-a infiintat Şcoala israelito-română de Baieţi nr. 2, aceasta funcţionând până în 1950, an în care a fost naționalizată. În majoritatea şcolilor limbile de predare erau româna, ebraica şi idiş. Cu toate acestea, existau copii evrei ce studiau și la școlile românești locale, spre exemplu la Liceul “Petru Rares, în anii 1922 - 1923, 33% din totalul elevilor erau evrei.
          Numărul foarte mare şi puterea economică a evreilor nemţeni este relevată şi prin prezenţa în 1909 a 23 de sinagogi şi 18 case de rugăciune în judeţ. În Piatra Neamț și în prezent păstrându-se una dintre cele mai mari sinagogi din Moldova.

Fig. 2. Proporția evreilor raportată la totalul populației din Piatra Neamț

         Comunitatea de evei era atât de bine organizată în Piatra Neamţ, încât organizaseră numeroase societăţi cu caracter economic, social sau cultural.
         Înca de la mijlocul secolului al XIX-lea, în oraş, se înfiinţează primele loji nemasonice şi societăţi filantropice. Astel, în 1877 se înfiinţeaz societatea Zion, a cărei existenţa va fi de numai 2 ani. În 1881 se înfinţează loja societăţii B’nei Brith din cadrul cărei făceau parte 36 de membri. Aceştia au semnat o Obligaţiune prin care se angajau să “ respecte cu credinţă Constituţiunea şi legile Ordinului” şi că vor lupta pentru “ cea mai înaltă şi unică misiune a Ordinului :Caritate, Frăţie şi Armonie, fiind îndatoraţi a impune tovarăşilor şi succesorilor această obligaţiune” ( P. Pascal, 2005). Până la sfârşitul acelui secol se consemnează existenţa a peste 14 societăţi filantropice evreişti în Piatra Neamţ.
         Tot în această perioadă se înfinţează şi o serie de socităţi de ajutor reciproc, societăţii ale doamnelor şi domnişoarelor . Sub aspect cultural, iau naştere societăţi ale tinerilor evrei din Piatra Neamţ: Cercul studenţilor evrei din Piatra Neamţ, dar şi socieţi cultural - feminine.
         Se poate observa astfel că evreii erau bine reprezentaţi în oraş prin şcoli, sinagogi, ocupându-se cu mai toate ramurile industriale şi comeţ. De altfel, în 1907 evreii deţineau în jur de 50 % din totalul populaţiei pietrene. Toate acestea ne fac să considerăm că la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, oraşul Piatra Neamţ era mai mult un oraş israelit decât unul român.
          Ca o revoltă împotriva influenței evreiești din județ, pietrenii din cadrul altor grupări etnice au înființat societăți economice creștine, au sprijinit măsurile antievreiești din programul politic al Partidului Naționalist Democrat - în 1910 liderii acestui pardid – N. Iorga și A.C. Cuza au propus o serie de măsuri împotriva influenței pe care o căpătaseră evreii în administrație. Intelectualii și ofițerii acelor vremuri au organizat chiar o ligă antisemită.
          În 1916, tot Nicolae Iorga menționa în lucrara sa ''Drumuri și orașe din România'' că ''astăzi, tot ceea ce mai ține de Piara sunt evreii și școlile''.
          Începând din anii ’40, evreii au fost supuşi fenomenului de segregare de iure, ca urmare a unor legi emise de stat în contextul politicii naţionale. În 1938 au fost luat o serie de măsuri antisemite: izgonirea unor evrei din ţară. Măsuri grave la adresa evreilor sunt luate după 1940, în contextul venirii la putere a generalului Ion Antonescu şi declararea ţării drept România Stat Naţional – legionar. Piatra Neamţ avea vechi tradiţii legionare. Corneliu Zelea Codreanu, ce a candidat în 1937 pe locul de deputat la Prefectura din Neamţ, menţiona într-un comunicat că ”scumpirea alimentelor se datorează intermediarilor jidani care acaparează mărfurile”.
          Regresul numeric pe care l-a înregistrat această populație după 1990, odată cu dezvoltarea liberii circulații, se datorează și migrației intense în exteriorul țării, în special spre noul stat Palestina.
         Tot ce a mai rămas în prezent din vasta comunitate evreiască este un grup de nici 100 de locuitori şi câteva monumente specifice religiei şi culturii evreieşti. O importantă clădire este Sinagoga de lemn “Baal Sem Tov” (fig. 3.), declarată de Academia Română drept monument istoric. Deşi a fost supusă mai multor perioade de restaurare, linia sa arhitectonică păstrează specificul clădirilor din târgul de altădată îmbinat cu linia sinagogilor din lemn construite în Polonia. Interesantă este apropierea dintre sinagogă şi Biserica "Sf. Ioan", distanţa dintre acestea fiind mult mai mică faţă de cea impusă de regulile tradiţionale. Aceasta a fost explicată prin marea vechime a sinagogii, dinainte de construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ştefan cel Mare. Însă, este posibil să fi existat un compromis având în vedere suma de bani pe care evreii trebuiau să o plătească anual pentru amplasarea sinagogii şi a cimitirului pe pământ domnesc (bezmăn).


Fig. 3. Sinagoga “Baal Sem Tov”

          Tot ca o atestare a comuntăţii evreieşti este existenţa cimitirului evreiesc , cimitir ce se extinde pe o arie destul de mare, la poalele Muntelui Cozla ( fig. 4).



Fig. 4. Cimitirul evreiesc


Segregarea evreilor

          În cazul “invaziei” evreieşti se pune problema modului în care aceştia au fost văzuţi şi primiţi de către populaţia autohtonă, cât de mult sau de puţin au fost ei integraţi în cadrul comunităţii locale, dacă au vrut să se integreze sau dacă şi-au dorit o auto-segregare.
          Comunitatea evreiască a fost supusă, încă de la începutul venirii sale în Piatra Neamţ fenomenului de segregare, fără a se diminua însă pe parcurs, ci dimpotrivă. Segregarea acestora a fost într-o primă fază una de facto, prin mentalitatea şi ideologiile românilor ce au determinat o separare socială între aceştia şi evrei iar într-o următoare etapă, separarea a continuat printr-o serie de legi la nivel naţional, determinând astfel o segregare de iure. Segregarea socială a grupului de evrei a pornit de la separarea etnică, etnia reprezentând de altfel elementul principal de diferenţiere între evrei şi români. Treptat a intervenit şi segregarea educaţională, spre exemplu din 1897 accesul liber al copiilor evrei era interzis în şcoli, astfel încât evreii ce vroiau să înveţe în şcolile româneşti erau nevoţi să plătească o anumită sumă de bani. Cauze extrem de importante ce făceau ca această segregare să fie mai puternică au fost şi cele confesionale pentru început, şi mai ales cele socio-economice odată cu acapararea puterii economice de către evrei.
          Segregarea rasială se poate bine observa şi din repartiţia spaţială a locuinţelor evreilor la nivel local, aceştia beneficiind de o poziţie centrală în cadrul oraşului.
          Diferenţele tot mai accentuate dintre cele două mari grupuri etnice (evrei şi români) au dus la naşterea unor conflicte fundamentale, ce au culminat prin detaşarea unui grup numeros de evrei de pe aceste locuri.

- Va urma -

          Biliografie
1. Braustei I. , (2003 ), Intreprinzatori evrei în Moldova 1879-1950, Editura Junimea, Iaşi
2. Bujoreanu, I. M., (1885), Ebrei in Romania, Editura Tipografia Academiei Române, Bucurest
3. Eudixio du Hurmuzachi, 1967, Rapoarte consulare austriece 1812 -1823, Editura Academiei , Bucuresti,
4. Iorga, N., (1916), Drumuri și orașe din România. Editura librăriei Pavel Suru, București
5. Kara, I., (1990), Obiecte rituale iudaice din România , Editura Hasefer, Bucureşti
6. Kaufman, J., ( 1928-1929), “Cronica comunităţii izraelite din Judeţul Neamţ”, Piatra Neamţ
7. Kuller, H. (2008) Evrei din Romănia, Editura Hasefer, Bucureşti
8. Moscalu, Luminiţa (2009), Cotidian şi mentalităţi ţn Piatra Neamţ ( 1864 – 1914), Editura Timpul, Iaşi
9. Pincu, P., (1995), Pagini din istoria farmaciei nemţene”, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ
10. http://savatie.wordpress.com/2008/06/21/evreii-au-folosit-sangele-crestinilor/
__________
Extras din lucrarea de licenţӑ “Municipiul Piatra Neamţ. Studiu de geografie socialӑ – Valentina Andreea Gabur, 2011”

Autor: Valentina Andreea Gabur
Data: 07.06.2011

10 comentarii:

  1. Va rugam sa ne semnalati eventualele greseli. Asteptam comentarii, impresii, sugestii. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Greseli? A spus cineva, greseli? 1.Corneliu Zelea Codreanu a candidat si a castigat postul de deputat de Neamt la alegerile partiale desfasurate in anul 1931. 2.Cimitirul evreiesc se afla la poalele muntelui Pietricica, in spatele spitalului judetean.

    RăspundețiȘtergere
  3. NU ESTE MENTIONAT ISTORICUL CELOR 2 CIMITIRE CEL DE LA POALELE MUNTELUI PETRICICA SI CEL DE LINGA SARATA AR FI FOARTE IMPORTANT.NU SINT EVREU DAR PENTRU MINE ESTE O NATIUNE IMPORTANTA DIN CITE STIU AU TRAIT ALATURI DE ROMINI IN ARMONIE.TERY.

    RăspundețiȘtergere
  4. Are cineva vreo informatie despre domnul Gold Edi ( Edmond ) din Piatra Neamt? Tatal Avram si mama Vali, din pacate amandoi parintii au decedat cu aproximativ 19 - 20 de ani in urma. Se mutasera imediat dupa Revolutie din Germania si erau destul de cunoscuti in comunitate. Va multumesc pentru orice informatie pe care
    mi-o puteti furniza. puteri sa-mi raspundeti aici pe pagina sau sa-mi trimiteri mesaj la francescamartin6 @ yahoo . com ( fara spatii )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. din pacate este mort de cativa ani buni.Este inmormantat in cimitirul Borzoghean deasupra mamei lui-in cimitirul nou.

      Ștergere
  5. Are cineva vreo informatie despre domnul Gold Edi ( Edmond ) din Piatra Neamt? Tatal Avram si mama Vali, din pacate amandoi parintii au decedat cu aproximativ 19 - 20 de ani in urma. Se mutasera imediat dupa Revolutie din Germania si erau destul de cunoscuti in comunitate. Va multumesc pentru orice informatie pe care
    mi-o puteti furniza. Dnul Gold Edi ar avea acum aproximativ 45 - 47 ani. Puteti sa-mi raspundeti aici pe pagina sau sa-mi trimiteri mesaj la francescamartin6 @ yahoo . com ( fara spatii )

    RăspundețiȘtergere
  6. Are cineva vreo informatie despre domnul Gold Edi ( Edmond ) din Piatra Neamt? Tatal Avram si mama Vali, din pacate amandoi parintii au decedat cu aproximativ 19 - 20 de ani in urma. Se mutasera imediat dupa Revolutie din Germania si erau destul de cunoscuti in comunitate. Va multumesc pentru orice informatie pe care mi-o puteti furniza. Dnul Gold Edi ar avea acum aproximativ 45 - 47 ani. Este inalt cam la 1.80 - 1.85m parul saten deschis. Puteti sa-mi raspundeti aici pe pagina sau sa-mi trimiteti mesaj la francescamartin6 @ yahoo . com ( fara spatii )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. IN 1999-2000 LOCUIA VIS A VIS DE CASA PIONIERILOR PIATRA-NEAMT PUTETI INTREBA ACTUALI PROPRIETARI POATE VA OFERA MAI MULTE INFORMATII

      Ștergere
  7. Would anyone be able to help me trace my family history in Piatra Neamt? My Great Grandfather, David Rothman, left in 1903 and his brother, Isaac Rothman, left in 1901. There parents were named William and Elizabeth Rothman and they worked has leather workers. Any help would be wonderful.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...