Cum se formeazӑ foehn-ul

          Foehn-ul este un vȃnt local, cald şi uscat. În acest articol prezentӑm explicaţia clasicӑ a formӑrii lui. Conform acesteea, foehn-ul se formeazӑ pe versanţii adӑpostiţi faţӑ de vȃnturile dominante, dupӑ ce acestea ‘escaladeazӑ’ versanţii expuşi, pierzȃndu-şi acolo conţinutul de vapori de apӑ, dupӑ care coboarӑ pe versanţii opuşi, încӑlzindu-se adiabatic (fig.2, fig.3).

Fig.1. Foehn (Sursa foto: Marius Grozea)



Fig.2. Masele de aer care se deplaseazӑ spre munte capӑtӑ mişcare ascendentӑ, în timpul cӑreia, datoritӑ presiunii tot mai mici a mediului atmosferic, se dilatӑ (destindere adiabaticӑ) şi se rӑcesc. Pe versantul adӑpostit, în timpul coborȃrii, se petrece fenomenul invers: masa de aer se contractӑ adiabatic şi se încӑlzeşte.

Fig.3. Ascendenţa maselor de aer pe versantul expus vȃntului, conducȃnd la condensarea vaporilor conţinuţi (formarea norilor şi a precipitaţiilor de tip orografic). Pe versantul adӑpostit vȃntului, masele de aer descӑrcate de umezealӑ coboarӑ. Datoritӑ compresiei adiabatice şi a frecӑrii cu suprafaţa terestrӑ se încӑlzesc. De obicei se canalizeazӑ pe vӑi.

          Unii autori nu sunt de acord cu explicaţia clasicӑ, deoarece aceasta nu justificӑ descendenţa primarӑ a aerului (deci şi comprimarea lui adiabaticӑ).
          “N. Bordei considerӑ cӑ descendenţa primarӑ a aerului (şi încӑlzirea lui prin comprimare adiabaticӑ) se datoreazӑ depresiunii de cavitaţie care ia naştere ‘imediat dupӑ creastӑ’ ca efect dinamic al circulaţiei atmosferice peste o culme muntoasӑ.” (S. Ciulache, 2005). Masa de aer ajunsӑ pe creastӑ ar fi forţatӑ astfel sӑ intre sub masa de aer mai rece de pe versantul adӑpostit şi sӑ se scurgӑ spre bazӑ, fenomenul devenind în acest mod explicabil.

          Importanţa cunoaşterii modului de formare şi a repartiţiei sale spaţiale
          1. În domeniul agriculturii. Foehn-ul îndulceşte climatul local, provoacӑ topirea timpurie a zӑpezilor. Sunt specifice culturile de viţӑ de vie sau alte culturi subtropicale care se dezvoltӑ şi la latitudini temperate, pe spaţiile cu fenomene intense de foehn.
          2. În domeniul energiei eoliene. Foehn-ul se canalizeazӑ adesea pe culoarele de vale (fig.3). Cele douӑ cerinţe esenţiale care dau potenţial eolian mare sunt viteza şi frecvenţa (vȃntul sӑ batӑ doar pe o singurӑ direcţie). Culoarele de vale cu fenomene de foehn (de ex. valea Buzӑului) îndeplinesc din start cea de-a doua cerinţӑ, proiectanţilor din domeniul energiei electrice eoliene rӑmȃnȃndu-le sӑ consulte datele meteorologice de la staţii pentru a vedea dacӑ şi prima cerinţӑ este îndeplinitӑ.

          Bibliografie
Ciulache S., (2005), Meteorologie şi climatologie, Ed. Credis, Bucureşti
***Marius Grozea – Fotografie, http://mariusgrozea.blogspot.com/

Autor: Ionuţ Tudose
Data: 30.05.2011

2 comentarii:

  1. Mai exista o teorie - numita hidrostatica - a foehnului. Pe scurt: un versant al muntelui aflat sub inversiune termica, advectie de aer perpendiculara la axul culmii montane deasupra nivelului de inversiune, descendenta pe versantul opus. Rezultatul este similar foehnului clasic: constrast termic intre cei doi versanti, diferenta de nebulozitate(nori stratiformi pe versantul situat sub inversiune, cer senin pe descendenta). Diferenta este data de lipsa precipitatiilor atmosferice(cel mult burnita sau ninsoare slaba din norii stratiformi).
    Am mari dubii in privinta valorificarii energetice. Foehnul nu este nici moderat si nici constant. Descendenta impune un grad mare de turbulenta si de aici posibilitatile limitate de valorificare in acest scop. Sa nu uitam de aspectele de risc climatic induse de actiunea foehnului(sporturi de iarna, agricultura montana, inundatii prin incalzirea brusca a vremii etc).
    Felicitari pentru munca depusa pe acest blog. Iti inteleg pe deplin suferinta exprimata pe facebook din experienta personala: www.meteomoldova.ro

    Cu amicitie,
    Asist. dr. Lucian Sfîcă
    Facultatea de geografie, UAIC, Iasi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Va multumesc pentru raspunsul acesta. Cred ca am intalnit in Retezat situatia descrisa de d-voastra. Urcam versantul insorit si se vedeau dincolo norii. Am stat linistit ca mi-am dat seama ca e foehn si ploaia si norii nu ajung dincoace. Dar cand am ajuns in creasta am observat ca nici pe versantul "amenintat" nu ploua si nici nu a plouat mai tarziu...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...