11 curiozități ascunse ale Parcului Carol din București

          Anul 1906 a fost unul jubiliar pentru români, deoarece s-au sărbătorit atunci 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Pentru a marca acest moment, s-a organizat Expoziția Națională, eveniment de însemnătate identitară, culturală și artistică la care au participat români din Regat și din afara lui, dar și alte state. Cu această ocazie s-a amenajat actualul parc pe locul mlăștinos al fostei Grădini a Filaretului de la baza dealului omonim, loc numit și „Câmpul Libertății”. Odată cu parcul au fost construite și alte obiective interesante, de mare valoare. Acestea și altele apar în imaginile următoare, Parcul Carol fiind o adevărată lecție de istorie și cultură.

La vârfurile Omu, Bucura Dumbrava și Capul Morarului

Foto 1. Claia Mare
          După ce v-am dus în Parâng, vă arăt acum o parte din Bucegi. Vârful Omu este cel mai accesibil dintre uriașii României, de aceea este și cel mai căutat de iubitorii muntelui. Pentru a ajunge pe el am ales cea mai ușoară variantă. Am urcat cu telecabina din Bușteni la Babele, o idee deloc inspirată, deoarece am așteptat la coadă aproape 5 ore, în zi de vineri. Nu vreau să-mi imaginez ce este sâmbăta și duminica... Deci este de evitat.

La pas prin Munții Parâng


          Cu o altitudine maximă de 2519 m în vf. Parângul Mare, al patrulea din țară, munții aceștia se caracterizează printr-o pronunțată masivitate, cu un relief glaciar și periglaciar spectaculos, dar parcă nu la fel de încântător ca în Munții Retezat. Vârfurile și culmile, chiar dacă sunt dezvoltate pe șisturi cristaline, au totuși un aspect mult mai domol și rotunjit decât prăpăstioasa și colțuroasa creastă a Făgărașului.


Opt minuni ale Olteniei de sub munte (partea a II-a)



         Rămăseserăm în călătoria noastră la Horezu, în mijlocul Subcarpaților Getici (vezi aici partea I). Dacă nu v-ați plictisit, să mergem cătinel mai departe!


Opt minuni ale Olteniei de sub munte (partea I)

          Partea a II-a click aici. Mergând prin Țara marginilor de imperii, te umple bucuria apartenenței tale la acest spațiu, căci frumusețea lui constă tocmai în originalitatea sau raritatea elementelor plămădite de natură, de om și de Dumnezeu. Apoi răsare o altă frumusețe, transcendentă goanei zilnice după mâncare, bunuri și „un viitor”: frumusețea jertfelor martirilor. Așa încât devii român numai în măsura în care îți înfigi unghiile în chinurile gliei însângerate, mulțumindu-le străbunilor și hrănindu-te din sângele lor.

Mare Moartă (de Octavian Goga)


          O poezie foarte frumoasă, cu rezonanță geografică, scrisă de Octavian Goga (1881-1938).




Joc - Ghicește de unde sunt fotografiile

          Un joc foarte frumos pentru pasionații de geografie și turism. Sunt 5 fotografii panoramice de tip Google Street View, pe care puteți naviga, da zoom-in, zoom-out pentru a căuta toate detaliile ajutătoare.


Subiect și rezolvare geografie bac, iunie 2018



         Iată rezolvarea subiectului de astăzi. Pentru nelămuriri și alte variante de răspunsuri, vă stau la dispoziție. După ce aflați notele, vă rog să le scrieți într-un comentariu și să menționați în ce măsură v-a ajutat Geografilia.

Clădiri bucureștene în stil neoromânesc

           După ce v-am prezentat câteva aspecte interesante ale stilului brâncovenesc, prin vizita de la Palatul Mogoșoaia, este timpul să descoperim acum câteva clădiri bucureștene construite într-un alt stil arhitectural, mult mai recent, rămas în memoria colectivă ca „stil național”. Este vorba, bineînțeles, de stilul neoromânesc, favoritul meu și, sunt sigur, al multora dintre dumneavoastră. Scopul articolului este, în primul rând, de a educa și de a sensibiliza publicul față de comorile arhitecturale care zac în jurul nostru. Străzile devin muzee în aer liber, însă pot rămâne ignorate prin incultură și nesimțire în fața frumosului.

O vizită la Palatul Mogoșoaia


          În nordul Bucureștilor, pe malul stâng al lacului Mogoșoaia din localitatea omonimă, găsim o oază de liniște, cultură și spiritualitate românească. De la stația de metrou Străulești și până la intrarea în parcul fostului domeniu brâncovenesc (administrat ulterior de familia Bibescu) se merge numai 3 km pe Drumul Național București-Târgoviște, distanță ce poate fi parcursă cu ajutorul frecventelor autobuze RATB.