Argentina (10 curiozități)

De forma unui triunghi alungit cu vârful spre sud și cu o suprafață ce o clasează pe locul 8 în lume, Argentina este o prezență specială pe harta Americii de Sud. Se învecinează cu Brazilia, Uruguay, Paraguay, Bolivia, Chile, are deschidere largă la Oceanul Atlantic, iar orașul-capitală este Buenos Aires. Iată în cele ce urmează 10 curiozități despre această țară latino-americană. 

Fig.1. Argentina este așezată în America de Sud, în emisfera sudică. Din cauza înclinării axei terestre, anotimpurile sunt inversate în cele două emisfre. Astfel, când în România este vară, în Argentina este iarnă și viceversa. 

1. Numele țării este un derivat din cuvântul argint, dat pe filieră italiană de navigatorii genovezi și venețieni, teritoriul acesta fiind asociat cu munții legendari de argint. În fapt, Argentina nu deține resurse naturale consistente din acest metal important. Argentina mai este cunoscută drept „Țara tangoului”, după celebrul dans de societate încărcat de patos, înflăcărare și eleganță, care inițial era completat chiar cu elemente de agresiune fizică între cei doi parteneri. Buenos Aires este singura capitală din lume unde se dansează frecvent tango pe stradă (festivaluri, evenimente culturale, adunări spontane etc.):

 

2. Drapelul național are elemente comune cu al Uruguayului. Între cele două benzi bleu este dispusă o bandă albă pe care apare Soarele de Mai (Sol de Mayo) de culoare aurie și cu chip personificat, a cărui origine poate fi fixată în reprezentarea zeului incaș al soarelui. 

Fig.2. Drapelul național al Argentinei 

3. Teritoriul, locuit inițial de amerindieni, a intrat după marile descoperiri geografice în componența Imperiului Spaniol. A urmat o lungă perioadă de migrații dinspre Europa (Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Germania etc.), Argentina fiind astăzi a doua mare „țară de imigranți” după SUA. În urma declanșării unei revoluții a noului popor împotriva spaniolilor în 1810, țara și-a declarat independența în 1816, care a fost stipulată apoi în constituția din 1853. 

Relațiile diplomatice sunt bune, atât cu vecinii, cât și cu celelalte state ale lumii. A avut un conflict militar cu Regatul Unit pentru Insulele Falkland/Malvine, tensiunile între cele două state persistând încă. De multe ori jurnaliștii prefațează întâlnirile sportive dintre cele două națiuni cu titlul „Războiul Malvinelor”. Granițele cu Paraguayul și Bolivia, țări mai slab dezvoltate, sunt forțate adesea de imigranții clandestini, iar în Antarctica Argentina revendică un sector în dreptul Țării de Foc, pe criteriul proximității, la fel ca alte state (Chile, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud). 

Fig.3. Argentina și revendicările sale teritoriale din Antarctica 

Fig.4. Insulele Falkland (Sursa) 

Cu Chile are câteva dispute teritoriale de graniță în zona ghețarilor patagonieni și în Canalul Beagle din Țara de Foc. Insula Țara de Foc (Tierra del Fuego), pe lângă care a trecut Magellan în călătoria sa în jurul lumii, a fost denumită astfel de navigatori deoarece fumul înălțat în văzduh de la focurile băștinașilor era vizibil de pe mare. Insula este administrată împreună cu Chile și aici se găsește cel mai sudic oraș din lume, Ushuaia. 

4. Relieful înclină pe direcție V-E, de la granița cu Chile și Bolivia, unde se înalță Munții Anzi (vf. Aconcagua 6959 m) în zona subducției plăcii pacifice sub cea sud-americană, până în Câmpia La Plata, pe țărmul Atlanticului. Racordul dintre acestea se face prin platouri întinse, relativ netede și ușor înclinate. Argentina are foarte mulți vulcani, însă majoritatea sunt stinși sau inactivi. Sunt de tip stratovulcani, domuri magmatice, conuri piroclastice, caldeire și câmpuri vulcanice. Structurile sunt specifice erupțiilor explozive și acide din zona de subducție a plăcilor tectonice. Cei mai înalți vulcani sunt Ojos del Salado și Llullaillaco. 

Fig.5. Harta fizico-geografică a Argentinei (Sursa) 

Fig.6. Imagine aeriană a vulcanului Llullaillaco, surprinzând o curgere de lavă solidificată (Sursa) 

Fig.7. Patagonia ascunde frumuseți nebănuite (Sursa) 

5. Desfășurarea latitudinală mare a teritoriului generează varietatea considerabilă a mediului și a climei, de la cea subtropicală, la cea temperată, aridă, alpină și subpolară. Regiunea umedă din NE, dominată de fluviile Parana și Uruguay, poartă denumirea La Mesopotamia, prin asemuire cu surata sa asiatică. În centru este specifică vegetația de stepă, denumită aici pampas, în Patagonia (partea sudică a țării) apar semideșertul și deșertul ca urmare a circulației atmosferice continentale și a Curentului Rece al Malvinelor ce scaldă țărmurile. În Țara de Foc se resimt influențele subpolare. În Argentina bat vânturi cu un caracter regional, precum pampero, un curent rece venit din sud, sau sudestada, un vânt puternic de origine oceanică ce bate în Câmpia La Plata. 

Argentina are o rețea de 35 de parcuri naționale, cu una dintre cele mai interesante biodiversități din lume, cu specii de puma, jaguar, crocodil, tegu, tapir, capibara, condor, flamingo, tucan, balenă, elefant de mare, focă, pinguinul lui Magellan (Țara de Foc), coati, furnicar, țestoasă, armadilo, nandu ș.a. 

Fig.8. Fauna Argentinei (Sursa) 

6. Mumiile de pe Llullaillaco sunt corpurile perfect conservate a trei copii incași, găsite în siturile arheologice situate la cea mai mare altitudine, în munții Anzi. Cei trei copii, botezați „La Doncella”, „Băiatul-mumie” și „La nina del Rayo”, au fost sacrificați în urmă cu 500 de ani, înainte de venirea conchistadorilor europeni. ADN-ul incașilor prezintă similitudini cu cel al indigenilor siberieni, susținând teoria migrației amerindienilor din Asia peste Beringia, în timpul glaciațiunii, când nivelul oceanic era mai coborât iar str. Bering era uscat. 

Fig.9. Mumii găsite și examinate pe Llullaillaco (Sursa) 

Fig.10. Mumia perfect conservată a unui copil, „la Doncella” (Sursa) 

7. Mărturii ale continuității și vechimii locuirii indigene pot fi admirate în Peștera cu Mâini din provincia Santa Cruz, care păstrează urme de artă rupestră vechi de 13 000 – 9 000 de ani. 

Fig.11. Peștera cu Mâini din provincia Santa Cruz (Sursa) 

8. După Marile Descoperiri Geografice au urmat lungi perioade de migrație a europenilor spre Argentina, încât astăzi structura genetică a poporului ce numără 44 mil. locuitori este circa 65% europeană, circa 30% indigenă și circa 5% africană și asiatică. În realitate mulți locuitori preiau trăsături fizionomice atât de la indigeni, cât și de la europeni, fiind metiși. 

Limba spaniolă (castiliană), impusă de coloniști, prezintă variații teritoriale și a fost puternic influențată de limba italiană, în special de accentul napolitan, ceea ce îi conferă originalitate în peisajul lingvistic latino-american. Aproximativ 2/3 argentinieni au cel puțin un strămoș italian. Între limbile amerindiene se disting quechua și guarani. 

Religia predominantă este romano-catolicismul, actualul papă, Francisc, provenind din această țară. Alți argentinieni faimoși sunt: Juan Peron (fost președinte), Eva Peron (actriță), Che Guevara (revoluționar comunist), Maradona și Messi (fotbaliști), Regina Maxima a Țărilor de Jos, Julio Cortazar (romancier) etc. 

Un simbol cultural și național sunt gaucho, îndemânaticii îmblânzitori de cai din mediul rural care duc tradiția creșterii animalelor mai departe. 

Fig.12. Doi bărbați gaucho (Sursa) 

9. Argentina este printre țările cu cel mai ridicat grad de urbanizare (92%), acesta explicându-se nu neapărat prin nivelul de dezvoltare economică, cât prin substratul imigraționist majoritar, care s-a adăugat, bineînțeles, mediului urban. Marile orașe sunt Buenos Aires (capitala), Cordoba, Rosario și Mendoza. Această situație permite menținerea unei rate a alfabetizării foarte ridicate (99,1%) și a unui indice al dezvoltării umane/IDU de asemenea foarte ridicat (0,830). Chiar dacă nu se ridică la nivelul statelor vest-europene, economia Argentinei este cea mai dezvoltată din America Latină, bazându-se pe resursele petroliere, minereuri, produsele agricole vegetale și animale, produsele textile, siderurgie, electronice și IT, turism ș.a. Totuși, în ultimul secol a trecut prin mai multe crize politice și economice, cu efecte ce se resimt și astăzi. 

Fig.13. Imagine panoramică din Buenos Aires (Sursa) 

10. Câteva atracții turistice spectaculoase sunt: Cascada Iguazu de la granița cu Brazilia, arhitectura viu-colorată din cartierele urbane, ghețarii (Perito Moreno) și traseele andine, orașul Salta pentru arhitectura colonială și formațiunile geologice, Ushuaia („Capătul Lumii”), Valea Lunii din vestul țării (o regiune semiaridă cu martori de eroziune interesanți), Mar del Plata și multe altele... 

Fig.14. Cascada Iguazu (Sursa) 

Fig.15. Cartierul la Boca (Sursa) 

Fig.16. Orașul Salta (Sursa) 

Fig.17. Deșertul de sare de lângă Salta s-a format prin evaporarea unui lac sărat (Sursa) 

Fig.18. Munți colorați în Purmamarca, dezvăluind sub razele răsăritului varietatea petrografică a straturilor cutate 

Fig.19. Martori de eroziune în Valea Lunii (Sursa) 

Fig.20. Trovanți în Valea Lunii, formațiuni sferoidale grezoase erodate (Sursa) 

Fig.21. Mar del Plata

Cu speranța că v-a trezit interesul această prezentare succintă, vă invit să urmăriți și celelalte țări ale lumii, pe care le puteți găsi aici: Statele Lumii

Bibliografie

Argentina Travel

Argentina; Geography Now! 

Argentina; wikipedia

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose 

29.11.2020