Hărți tematice care evidențiază 10 aspecte pozitive ale României

          Sătul de propaganda media, care insistă parcă prea mult pe aspectele negative din această țară, m-am gândit să realizez câteva hărți choroplet de contrabalansare a acestui curent. Da, nu vă mirați, suntem și noi buni la ceva... Printre temele abordate și-ar fi putut face loc și altele, cum ar fi proporția vorbitorilor de limbi străine (franceză, italiană, spaniolă, engleză), ospitalitatea locuitorilor, amploarea rezistenței anticomuniste, pionieratul și invențiile în diverse domenii etc.

1. Olimpiada Internațională de Informatică – numărul total de medalii (Sursa datelor). Am ales pentru acest top una dintre cele mai importante olimpiade cu rezultate deosebite ale elevilor români. Bineînțeles ar mai fi și altele (geografie, matematică, fizică etc.), dar nu dorim încărcarea articolului doar cu acest subiect. Prima olimpiadă internațională de informatică s-a organizat în anul 1989. În prezent participă peste 80 de țări din întreaga lume. Ca la orice olimpiadă internațională, la fiecare ediție se acordă medalii unui număr mai mare de participanți (nu doar primilor 3), în funcție de punctajele obținute. De aceea cumulul ar putea părea foarte mare raportat la numărul restrâns de ediții desfășurate.

2. Numărul studenților europeni la Universitatea Oxford UK (Sursa datelor). Verificând statisticile actualizate (dec. 2015) pe site-ul uneia dintre cele mai bune universități din lume, am constatat că România are cel mai mare număr de absolvenți și studenți din regiune, iar la nivel european doar câteva state ne întrec.

3. Viteza de download pe internet broadband. Este deja cunoscut faptul că România stă foarte bine la capitolul viteză internet, chestiune ce poate deveni frustrantă în timpul deplasărilor în străinătate pentru cei obișnuiți cu internetul de acasă.

4. Numărul indiviziilor din speciile de carnivore mari: urs brun, lup, râs (Sursa datelor). România deține populația cea mai numeroasă la nivel european. Carnivorele mari sunt extrem de importante în cadrul lanțurilor trofice fiind un indice al sănătății ecosistemelor și al gradului de naturalețe. Mediul nostru natural este foarte căutat de turiștii străini pentru biodiversitatea sa, care s-a redus dramatic în țările lor. Însă defrișările masive constituie dușmanul numărul 1 al carnivorelor mari, al biodiversității și al nostru al tuturor, mai ales că numărul carnivorelor este totuși îngrijorător de mic raportat la siguranța supraviețuirii speciilor

5. Procentul celor care se spală pe mâini cu apă și săpun după ce merg la toaletă (Sursa datelor). Un obicei care pentru noi este absolut normal și civilizat. Se pare că nu toți europenii gândesc ca noi.

6. Indicele de obezitate. România se menține încă bine la acest capitol nu neapărat datorită vreunei educații gastronomice deosebite. Sunt o mulțime de alți factori care trebuie luați în calcul (sărăcia, alimentația precară, morbiditatea etc.). Oricum în anii următori proporția adulților obeji se va mări și la noi. Copiii sunt mai mult și mai nesănătos hrăniți, fac mai puțin sport și sunt mai sedentari decât generațiile trecute.

7. Consumul de cocaină. În general se observă o diferență între Europa de Vest și Europa de Est, cocaina fiind unul din drogurile cu preț ridicat.

8. Indicele impactului terorismului. Global terrorism index (2015) măsoară vulnerabilitatea și influența fenomenului terorist și capătă valori între 0 (impact nul) și 10 (impact maxim). România și alte câteva state sunt încadrate în clasa fără risc. Dar dacă mai trimitem trupe de mercenari în țări unde nu avem ce căuta, pentru a sprijini războaiele altora de cotropire (Afganistan, Iraq etc), atunci să nu ne mai mirăm dacă va exploda vreo bombă la metrou la Unirii. Orice acțiune are și reacțiune.

9. Indicele de criminalitate (Sursa datelor). Încadrează România în grupul celor mai sigure societăți europene. Multe frici și griji au românii, însă nu și frica de a-și lăsa copiii să meargă singuri la școală sau frica de a-și lăsa soțiile să meargă singure seara pe stradă. În multe orașe europene așa ceva a devenit de neconceput.

10. Credința în Dumnezeu (Sursa datelor). Datele au fost obținute printr-o sondare Eurobarometru din 2010. Poate unii s-ar mira de prezența hărții în acest top, însă din punctul meu de vedere constituie un mare motiv de speranță că societatea românească nu s-a dărâmat de tot. N-aș vrea să trăiesc într-o țară care-și transformă bisericile în cluburi și baruri (sau muzee și biblioteci în cazurile mai fericite). Cred că și celelalte țări ar putea fi la fel de verzi, dar, din păcate pentru ele, doar în stare de război, foamete sau pandemii.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

12.08.2016