Top 18 șosele de mare altitudine din România

          Oferă peisaje deosebite și asigură rute de acces între regiunile istorice, însă drumurile de mare altitudine pot crea și disfuncționalități serioase: fragmentarea habitatelor, poluarea naturii, reducerea caracterului natural prin construcții și facilitarea accesului pentru defrișări, urâțirea peisajului prin accesul unor indivizi necivilizați (gunoaie, manele, bere, gălăgie etc.).

18. Transsemenicul face legătura peste munții Semenic între Reșița și Slatina-Timiș din culoarul Timiș-Cerna. Nu este modernizat în totalitate, dar poate fi parcurs cu ușurință. Ajunge la aproape 1000 m altitudine.

17. DN 73 A (Râșnov – Predeal) ajunge la 1130 m altitudine în apropierea stațiunii Pârâul Rece. Trece pe sub Postăvaru (la N) și Bucșoiu (la S).

16. Transvrânceanul (DN 2 D) se desfășoară pe traseul Focșani – Tulnici – Lepșa – Târgu Secuiesc și atinge 1170 m altitudine maximă. Câteva puncte de interes din zonă: Muzeul Etnografic de la Bârseşti, Cascada Putnei, Cheile Tişiței, Păstrăvăria din Lepşa, Mănăstirea Lepşa, pasul Oituz. Încă se lucrează pe anumite sectoare între Lepșa și Târgu Secuiesc. Între Focșani și Ojdula este complet asfaltat (nou).

15. DN 17 leagă Bistrița de Vatra Dornei și atinge altitudinea maximă în Pasul Tihuța (1201 m). Asfaltul este foarte bun.

14. DN 73 străbate culoarul Rucăr-Bran și atinge în pasul Rucăr 1254 m altitudine. Drumul este plin de obiective turistice spectaculoase: cheile și peștera Dâmbovicioara, avenul Podul Dâmboviței, castelul Bran etc.

13. DN 12 C leagă orașele Gheorgheni (Harghita) și Bicaz (Neamț) prin pasul Pângărați (1256 m). Pe lângă peisajul deosebit spre depresiunea Giurgeului, drumul străbate Cheile Bicazului și zona turistică Lacul Roșu.

12. DN 1 A (Vălenii de Munte - Săcele) urcă până la 1268 m în pasul Bratocea, deasupra stațiunii Cheia.

11. DN 13 B leagă localitățile harghitene Praid și Gheorgheni peste munții Gurghiului și atinge 1315 m altitudine maximă în pasul Bucin.

10. Cheia – cabana Muntele Roșu. Drum proaspăt asfaltat care ajunge la 1350 m altitudine.

9. DN 7 A urcă de la Brezoi (din valea Oltului) până la Obârșia Lotrului (1395 m) unde iese în Transalpina. Este asfaltat integral. Mai departe se poate coborî până la Petroșani.

8. DN 66 A face legătura între Băile Herculane și Câmpu lui Neag. O porțiune de cca 20 km nu este asfaltată, fiind totuși practicabilă în condiții uscate. Ajunge la 1410 m altitudine.

7. DN 18 trece prin pasul Prislop la o altitudine de 1413 m și leagă Maramureșul de Bucovina (localitățile Borșa și Iacobeni).

6. Transcindrelul traversează munții Cindrel între Sibiu și Transalpina, însă asfalt este doar până în stațiunea Păltiniș, la 1450 m altitudine, restul traseului putând fi parcurs doar de automobile cu garda înaltă. Numele ”Drumul Văii Frumoase” i se potrivește de minune datorită peisajelor pitorești și sălbatice. Site Transcindrel.

5. Transrarăul (DJ 175), supranumit ”Drumul Comorilor”, traversează munții Rarău și atinge altitudinea maximă de 1470 m. Leagă localitățile Pojorâta (lângă Câmpulung Moldovenesc) din valea Moldovei și Chiril din valea Bistriței. Înlesnește accesul spre rezervația Pietrele Doamnei, cabana Rarău și schitul Rarău. Cei 28 km sunt asfaltați în totalitate. Site Transraraul.

4. Transvâlcanul (DJ 664) trece peste munții Vâlcan între localitățile Vulcan (jud. Hunedoara) și Schela (jud. Gorj). Altitudinea maximă este de 1621 m.

3. Transbucegi (DJ 713), supranumit ”Drumul Babelor”, este un drum asfaltat care se face din drumul national Sinaia – Pucioasa spre Platoul Bucegi, pe sub vârful cu Dor, până aproape de principalele obiective turistice: Babele, Sfinxul, Caraimanul. Altitudinea maximă la care ajunge asfaltul este de 1925 m. Drumul este închis circulației publice până la finalizarea lucrărilor. În total are 16 km. Site Transbucegi.

2. Transfăgărășanul este cel mai cunoscut drum de altitudine din țara noastră. Străbate munții Făgăraș pe o distanță de cca 115 km între localitățile Curtea de Argeș și Cârțișoara (jud. Sibiu). Atinge o altitudine maximă de 2042 m. Pe traseu pot fi vizitate numeroase obiective interesante: mănăstirea Curtea de Argeș, barajul și lacul Vidraru, cascada și lacul Capra, lacul glaciar Bâlea, muzeul lui Badea Cârțan de la Cârțișoara, precum și numeroase trasee de drumeție montană.

1. Transalpina (DN 67 C) leagă localitățile Novaci din jud. Gorj și Sebeș din jud. Alba. Are o lungime de 140 km peste munții Parâng și o altitudine maximă de 2145 m în Pasul Urdele. Traseul este destul de periculos din cauza instabilității versanților, a absenței lucrărilor de consolidare, a curbelor strânse și a pantelor mari, însă peisajul poate concura fără probleme cu cel de pe Transfăgărășan.


de Ionuț Tudose
5. 09.2016

9 comentarii:

  1. Lacul Roșu nu este unicat dpdv genetic....

    RăspundețiȘtergere
  2. Lacul Roșu nu este unicat dpdv genetic....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este. Mai este și lacul Cuejdel, tot un lac de baraj natural.

      Ștergere
  3. Un articol frumos si foarte interesant. O singura specificare: Lacul Rosu nu este singurul lac de baraj natural din Romania. Mai avem si Lacul Cuiejdel din Muntii Stanisoarei care din anul 2012 a întrecut ca volum Lacul Rosu devenind astfel cel mai mare lac de baraj natural din Romania. Asta a fost tot ce aveam de zis. Iti admir munca pe care o depui pe acest blog si sper sa ai in continuare cât mai multe articole interesante ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt mai multe lacuri de baraj natural in tara noastra. Un altul este lacul Bălatau din Muntii Nemira sau lacurile Iezer si Bolătau din Obcina Feredeului, asta sa amintim rapid alte lacuri de baraj natural.

    RăspundețiȘtergere
  5. Transvranceanul intre Focșani si Ojdula este asfaltat in totalitate (nou).

    RăspundețiȘtergere
  6. Corecte sunt completarile pentru alte lacuri naturale. Mai apar si unele lacuri intre valurile de alunecare in regiunile cu substrat marnoargilos din regiunile deluroase. Multe din ele au caracter temporar.

    RăspundețiȘtergere
  7. Corecte sunt completarile pentru alte lacuri naturale. Mai apar si unele lacuri intre valurile de alunecare in regiunile cu substrat marnoargilos din regiunile deluroase. Multe din ele au caracter temporar.

    RăspundețiȘtergere
  8. Vă mulțumesc, domnilor, pentru corecturi și completări! Am modificat în articol.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...