Pregătire Geografie Bac: Formule care pot pica la subiectul al III-lea

          Am observat dificultățile pe care le întâmpină absolvenții la subiectul al III-lea, mai ales la subpunctele unde au de realizat diverse calcule. De aceea vă explic în acest articol toate formulele de care ați putea avea nevoie la acest subiect.




          Menționăm faptul că valorile de care aveți nevoie în calcule sunt în general precizate pe foaia de concurs, în tabele, în cerințe sau în graficul de lângă cerință.

Densitatea populației
          Reprezintă un indicator demografic ce apare frecvent în modelele pentru bac. Densitatea este egală cu numărul de locuitori supra suprafață. Suprafața este precizată de obicei în km2, deci densitatea ne arată câți locuitori revin în medie unui km pătrat.
Dens. pop. = Pop (nr. loc.) / Suprafață

Model de subiect (fig.1):
Fig.1. Model de subiect de calculare a densității populației

Rezolvare (vezi și calculul propriu-zis în fig.2. dacă ai uitat să faci împărțiri simple):
III.D.1.
D = P / S, unde
D = densitatea populației;
P = populația (numărul de locuitori);
S = suprafața (km2).

Pentru Suedia, d = 9 016 596 / 449 964
                          d = 20 loc/km2
Pentru Olanda, d = 16 491 461 / 41 526
                           d = 397 loc/km2.

Fig.2. Realizarea împărțirii. Rezultatele sunt numere întregi (fără virgulă)

2. Densitatea populației în Suedia este mult mai redusă decât în Olanda din cauza suprafețelor inospitaliere foarte întinse (climat subpolar, păduri de conifere).


Calcularea ponderii unei valori
          Vi se poate solicita să calculați ponderea unei valori dintr-un total. De exemplu ponderea producției de cărbune a Germaniei din totalul Uniunii Europene, sau ponderea numărului de locuitori ai unei țări din totalul Europei. Sau procentul populației rurale din totalul populației unei țări etc. Deci ponderea arată cât la sută (%) sau câte procente acoperă o valoare
          Ponderea lui a din totalul b = a * 100 / b și se exprimă în procente (%).

Model de subiect (fig.3):

Fig.3. Model de subiect de calculare a ponderii

Să calculăm ponderea căilor ferate ale Germaniei (a) din totalul Europei (b)!
Rezolvare: Ponderea (%) lui a din b = a * 100 / b,
unde a = lungimea căilor ferate din Germania (38 126 km);
         b = lungimea totală a căilor ferate din Europa (369 000 km);

P(%) căi ferate Germania = 38 126 * 100 / 369 000
                                            = 3 812 600 / 369 000
                                             = 10,3 %

La fel se calculează și pentru celelalte două. Rezultatul se poate trece și ca număr întreg (fără virgulă).


Diferența dintre două valori
          Acest tip de cerință poate părea foarte simplu la prima vedere, dar se bazează de obicei pe citirea unui grafic sau a unui tabel. Deci cu cât urmărești datele mai atent, cu atât rezultatul va fi corect. De pildă aveți de calculat diferența dintre temperatura maximă și temperatura minimă, diferența dintre cantitatea maximă și cantitatea minimă de precipitații, diferența dintre producția maximă și producția minimă de oțel, diferența dintre numărul de locuitori din două țări, diferența de debit din două luni etc.

Model de subiect (fig.4):

Fig.4. Model de subiect de calculare a diferenței

Rezolvare subpunct B.1.:
Cantitatea maximă de precipitații lunare: 82 mm (iunie)
Cantitatea minimă de precipitații lunare: 40 mm (februarie)
Diferența = 82 – 40 = 42 mm.


Totalul unor valori
          O altă cerință simplă se bazează pe adunări. Se dau diverse valori într-un tabel sau pe un grafic și vi se solicită precizarea unor valori totale. De exemplu pe baza unui grafic cu valori lunare să precizați cantitatea de precipitații anuale sau dintr-un anotimp. Pe baza producțiilor de petrol ale țărilor să precizați producția totală la nivelul UE etc. Deci trebuie să le adunați.

Model de subiect (fig.5): Precizați cantitatea totală de precipitații în lunile de vară.

Fig.5. Model de subiect de calculare a totalului unor valori

Rezolvare:
Cantitatea de precipitații pentru lunile de vară:
Iunie (6) – 82 mm
Iulie (7) – 61 mm
August (8) – 52 mm
Cantitatea pp vară = 82 + 61 + 52 = 195 mm

          Tot aici explicăm trei chestiuni importante, care pot apărea în subiecte.
- Cantitatea medie anuală de precipitații se calculează prin adunarea cantităților medii ale tuturor lunilor. Nu trebuie să ne inducă în eroare cuvântul ”medie” care se referă la faptul că unii ani pot fi mai ploioși, alții mai secetoși, deci valorile din grafic/tabel sunt valori medii! Nu trebuie să faceți nicio medie!
- Cantitatea medie lunară de precipitații se calculează prin adunarea cantităților medii ale tuturor zilelor din lună.
- În schimb, temperatura medie anuală se calculează prin medierea valorilor lunare. Adică se adună temperaturile din cele 12 luni și suma se împarte la 12!


Valoarea pe cap de locuitor
          Acest tip de exercițiu se bazează de asemenea pe datele dintr-un tabel sau grafic și vă poate cere să calculați producția de cereale pe cap de locuitor, producția de energie pe cap de locuitor sau numărul de autovehicule pe cap de locuitor. Ceea ce aveți de făcut este să împărțiți valorile respective (cantitate de energie, cereale, autoturisme) la numărul de locuitori.

Model de subiect:

Fig.6. Model de subiect de calculare a valorii pe cap de locuitor

Rezolvare:
Țările scandinave sunt Norvegia și Suedia.
Producția de energie electrică/ cap de locuitor este
Pentru Norvegia = 120 000 000 000 kwh / 4 516 000 locuitori
                            = 120 000 000 / 4 516
                             = 26 572 kwh/cap de loc.
Pentru Suedia = 69 300 000 000 kwh / 9 016 596 loc.
                         = 7 686 kwh/cap de loc.


Amplitudinea termică
Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă și temperatura minimă.
Ampl. term. = T max – T min

Mare atenție la calcul deoarece Tmin poate fi negativă (cu semnul ” –”)!

Model de subiect (fig.7):

Fig.7. Model de subiect de calculare a amplitudinii termice

Rezolvare:
Ampl.term = Tmax – Tmin, unde
Tmax = temperatura maximă (în iulie)
Tmin = temperatura minimă (în ianuarie)
Pentru Ucraina, ampl. term = 23,8°C – (–7,1°C)
                                               = 30,9
Pentru Ungaria, ampl. term = 21,2°C – (–5,1°C)
                                               = 26,3

Observați că ” –” cu ”–” rezultă ”+” (matematică de cls. a V-a)!


Bilanțul natural (sporul natural)
Se calculează prin diferența dintre natalitate și mortalitate:
Bnat = N – M

Model de subiect:

Fig.8. Model de subiect de calculare a bilanțului natural

Rezolvare: Bnat = N – M, unde N=natalitate și M=mortalitate
1) Pentru anul 1956, Bnat = 24,2% – 9,9% = 14,3%
2) Pentru anul 2004, Bnat = 10% - 11,9% = -1,9%

Atenție la valorile negative!
Bineînțeles, bilanțul natural poate fi exprimat și în valori absolute, nu doar în procente. Adică se face diferența dintre numărul născuților și numărul decedaților.

de Ionuț Tudose
24.06.2016

33 de comentarii:

  1. este de mare folos acest material, chiar am priceput si eu ceva

    RăspundețiȘtergere
  2. Domn' profesor, am nevoie de doi factori care determina regimul diferit de scurgere al fluviilor europene; am gasit urmatoarele raspunsuri:tipul de relief, clima si vegetatia, insa cerinta spune "prezentati". Nu trebuie mai detaliat? Sunt superficiale raspunsurile? Ajutati-ma, va rog!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba da. Dacă cerința spune ”prezentați”, atunci răspunsul va fi format din cel puțin 1-2 fraze. Aș răspunde astfel:
      Regimul de scurgere al râurilor este foarte variat în Europa, diferind prin debit și evoluția scurgerii de-a lungul anului. Unul din factorii care determină această variație este clima. De pildă fluviul Tamisa curge într-o regiune cu precipitații omogene tot timpul anului (climă temperat-oceanică), deci debitul nu variază de-a lungul anului. În schimb, fluviile care curg în regiunile în care precipitațiile cad mai ales într-o anumită perioadă, vor avea diferențe mari de debit de-a lungul anului (Volga, Tibru). Al doilea factor important este relieful, râurile care au bazine hidrografice extinse au și debite mai mari datorită numărului mai mare de afluenți (Volga, Dunărea etc.).

      Ștergere
  3. Răspunsuri
    1. Daca ati publica notiuni legate de bilant migratoriu in valori absolute si bilant natural in valori absolute, mi-ar fi de mare folos.

      Ștergere
    2. Bilanț migratoriu (în valori absolute) = nr. imigranți - nr. emigranți
      Bilanț natural (în valori absolute) = nr. născuți - nr. decedați

      Ștergere
  4. Domnule profesor, care ar putea fi cauzele pentru ponderea ridicata de hidroenergie din Norvegia? Putem lua in calcul vecinatatea cu Marea Norvegiei, sau cu Oceanul Atlantic? De asemenea, in Suedia si Finlanda intalnim hidroenergia?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ponderea ridicată de hidroenergie în Norvegia nu are legătură cu marea sau cu oceanul, ci cu potențialul foarte ridicat al râurilor. Acesta se datorează mai multor cauze:
      - relieful în general muntos
      - râuri foarte multe și repezi
      - dar și investiții masive în acest tip de energie, mai puțin poluantă

      Ștergere
  5. Domnule profesor,as avea si eu nevoie de putin ajutor,cum se calculeaza valorile absolute? (ex: avem Austria cu suprafata totala de 83870 km patrati,suprafata agricola de 38,4% si suprafata foriestera de 47,2%.Se cere suprafata foriestera in valori absolute)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu regula de trei simplă.
      47,2......100
      x.......83870

      x = 47,2 * 83870 / 100
      x = 39 586,6 km2

      Ștergere
  6. Bună-ziua , domnule profesor ! Numele meu este Diana ! Nu prea mă descurc la resursele Romaniei , ați putea să-mi spuneți măcar căteva cu exemple. Vă mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună ziua, Diana!
      - petrol și gaze asociate: C. Română, C. de Vest, Subc. de Curbură, Subc. Moldovei
      - gaz metan: Podișul Târnavelor și C. Transilvaniei;
      - huilă: dep. Petroșani
      - cărbuni inferiori: Pod. Getic, dep. Comănești
      - roci de constructie: Carp. Orientali, Carp. Occ, Pod. Dobrogei;
      - minereu de fier, mangan, molibden: Poiana Ruscă, Dognecea, Apuseni; Grupa N a Carp Orientali;
      - minereuri complexe: Grupa N a Carp. Orientali, munții Banatului, Poiana Ruscă, Apuseni;
      - bauxită: Pădurea Craiului (Apuseni)
      - minereuri auroargintifere: Apuseni, Gutâi-Țible;

      Ștergere
    2. Vă mulțumesc frumos , domnule profesor !

      Ștergere
  7. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  8. am nevoie de ajutor ! am o problema la geografie care imi spune sa calculez : 1.ponderea populatiei rurale din Republica Moldova
    2.Populatia rurala din Danemarca in valori absolute!
    In problema am asa: Republica Moldova-3656843[populatia(loc.)] si populatia urbana-47 iar pentru Danemarca - 5543453[populatia(loc.)] si populatia urbana-87

    RăspundețiȘtergere
  9. 1. Pentru Rep. Moldova, ponderea populației rurale = 100 - 47 = 53%

    2. Pentru Danemarca, ponderea populației rurale = 100 - 87 = 13%. Populația rurală în valori absolute se calculează cu regula de trei simplă:
    13% ... 100%
    x ... 5 543 453 locuitori

    x = 5 543 453 * 13 / 100
    x = 720 648 locuitori
    Deci populația rurală din Danemarca în valori absolute = 720 648 locuitori

    Reține: Ponderea înseamnă cât la sută (procente)
    În valori absolute înseamnă câți sunt efectiv, numărul lor exact.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am vazut mai multe asa zise formule pt regula de 3 simpli..care e defapt cea buna pt toate?

      Ștergere
    2. Nu înțeleg. Cum adică cea mai bună pentru toate. O iei logic în funcție de ce ai tu nevoie...

      Ștergere
  10. cum sa va explic..am dat de probleme in care regula de 3 simpli era folosita altfel decat mi-ati explicat dvs. acuma..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aaa, poate era scrisă direct formula, dar eu le-am și așezat ca să îți dai seama cum se face.

      Ștergere
  11. Buna ziua ! Imi puteti spune toate statele Europei pe regiuni? (care sunt in sud,care in nord..etc) Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună ziua! Uite aici:

      http://geografilia.blogspot.ro/2015/11/animatii-geografie-bac-1-statele-europei.html#more

      Pentru alte articole din categoria bac, aici:

      http://geografilia.blogspot.ro/2010/09/bac.html

      Ștergere
  12. Buna ziua domnule profesor ma numesc Claudia si am o nelamurire, de ce se extind padurile in partea de V a Romaniei? Care este raspunsul clar ca nu am gasit nicaieri raspunsul care sa ma lamureasca!

    RăspundețiȘtergere
  13. Raspunnsul trebuie să aibă în vedere caracteristicile elementelor climatice din vestul țării, care susțin dezvoltarea vegetației forestiere. Așadar, pădurile au nevoie de mai multe precipitații. Ăn vestul țării cantitatea de precipitatii este mai mare, deca in Campia Romana (de ex.), aici cad in jur de 600-700 mm pe an (fapt datorat expunerii la dinamica maselor atlantice).

    RăspundețiȘtergere
  14. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  15. Buna ziua domnule profesor am si eu o intrebare cum sa calculez ponderea a combustibilor fosili(carbuni gaze naturale si petrol)in structura productieie de energie electrica din Belgia , Lituania si Ungaria , mai jos am un tabel in care sunt indicate nr. De resurse si trebuie sa calculez energia nucleara la Austria , alte surse la Belgia si alte surse la Lituania .

    RăspundețiȘtergere
  16. Se face cu regula de trei simple:
    Să zicem că A = producția de energie nucleară
    B = producția totală de energie
    Și trebuie să calculezi ponderea în promile, adică la mie. Le așezi așa:

    A înseamnă în B
    cât x înseamnă în 1000

    Îl scoți pe x=
    x = A*1000/B

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...