Observaţii de geomorfologie costierӑ

fӑcute pe teren în 10.05.2012

Zona vizatӑ: Ţӑrmul Mӑrii Negre, pe o distanţӑ de 12 km, între Sfȃntu Gheorghe Nord (punct de reper R48) şi Cȃşla Vӑdanei (fig.1).
Interval orar de observaţii: 10 – 15.
Scopul observaţiilor: Identificarea formelor de relief, a proceselor geomorfologice şi a situaţiei ţӑrmului la data şi în condiţiile respective.

Fig.1. Sectorul observat între R48 şi Cȃşla Vӑdanei
         Situaţia factorilor modelatori ai reliefului de ţӑrm:
-mare agitatӑ, valuri de ~1m, cu putere de acţiune perpendicularӑ pe plajӑ (E-V) în prima jumӑtate a observaţiilor şi oblicӑ pe plajӑ (NE-SV) în cea de-a doua jumӑtate.
-vȃnt cu vitezӑ constantӑ şi putere de transport, pe direcţie N, NE-S, SV
Fig.2. Profile transversale de plajӑ de-a lungul sectorului de ţӑrm observat.

          Sectorul observat este caracterizat de o tendinţӑ generalӑ de retragere (eroziune) în urma construcţiei digurilor de la gura Sulina. Acestea bareazӑ toate sedimentele venite pe Chilia, ce erau aduse de curentul Mӑrii Negre pentru a alimenta plajele din Sud. Aceastӑ tendinţӑ se manifestӑ tot mai accentuat începȃnd din Sud (reperele R48 şi RN48) spre Nord (Cȃşla Vӑdanei) şi datoritӑ îndepӑrtӑrii de gura de vӑrsare a braţului Sfȃntu Gheorghe (de asemenea sursӑ de sedimente). Aceastӑ diferenţӑ este pusӑ în evidenţӑ de îngustarea plajei spre Nord (fig.2).
          La data observaţiilor, aceastӑ retragere se manifesta activ, eroziunea plajei fiind pusӑ în evidenţӑ de:
- Panta abruptӑ a feţei plajei (mai ales în subsectorul central şi cel nordic).
- Scarp în formare.
- Formarea ochiurilor de apӑ în spatele crestei feţei plajei, evacuate de microtorenţi ce sparg şi erodeazӑ creasta.
           Retragerea liniei ţӑrmului din ultimii ani este pusӑ în evidenţӑ de:
- Existenţa punctului de reper PN la ~15-20m în largul mӑrii, acesta fiind iniţial fixat pe uscat.
- Existenţa unor plӑci de argilӑ pe linia tӑrmului sub forma unor martori de eroziune (în sectorul central şi cel nordic). Aceste plӑci de argilӑ provin din componenţa cȃmpului de grinduri – erodat prin avansarea mӑrii.

          Ripple-marks-urile sunt forme de relief efemere, de ordinul cȃtorva centimetri, ce apar ca nişte microdune paralele între ele şi perpendiculare pe direcţia vȃntului. Apar mai ales pe berna de iarnӑ dar şi pe berna de varӑ, unde nisipul este uscat. La data observaţiilor, acestea aveau direcţie de desfӑşurare V-E şi VNV-ESE. În unele locuri, vȃntul este deviat pe marginea dunelor (fig.3), ripple-marks-urile dintre dune desfӑşurȃndu-se VNV-ESE.
Fig.3. Ripple-marks-uri perpendiculare pe direcţia vȃntului.

          În spatele obstacolelor apar “shadow-dunes” – microforme de ordinul centimetrilor, alungite pe direcţia vȃntului.
          Formele modelate de vȃnt (ripple-marks, shadow-dunes) dar mai ales cele modelate de apӑ (microtorenţi, scarp, versantul erodat de valuri al dunelor) sunt caracterizate de depunere selectivӑ (sau eroziune diferenţiatӑ). Depunerea selectivӑ (respectiv eroziunea diferenţiatӑ) sunt puse în evidenţӑ de coloritul vineţiu al metalelor grele. Acestea au densitate mai mare decȃt celelalte granule de nisip.
Pe lȃngӑ metalele grele şi granulele de nisip de origine fluvialӑ, în compoziţia materialelor sedimentare mai intrӑ şi sedimentul marin (cochilii fӑrӑmiţate). Proporţia acestora din totalul materialelor sedimentare creşte spre Nord (odatӑ cu îndepӑrtarea de gura de vӑrsare Sfȃntu Gheorghe).
          În condiţii de vȃnt puternic din Nord, marea este agitatӑ, transportul total Eckman realizȃndu-se perpendicular pe ţӑrm, E-V (dinspre larg spre ţӑrm) (fig.4).

Fig.4. Transportul total Eckman.

Concluzie
          Sectorul R48-Cȃşla Vӑdanei este caracterizat de complexitate geomorfologicӑ, diferenţiat de la S la N, proces predominant de eroziune şi retragerea liniei ţӑrmului atȃt general cȃt şi la data observaţiilor (10.05.2012).

Autor: Tudose Ionuţ
Data:14.05.2012

2 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...