Ortorectificarea imaginilor de teledetecție

          Aplicabilitatea imaginilor de teledetecție - aeriene sau satelitare - cunoaște o gamă foarte variată de posibilități în geografie sau alte domenii. Ca geografi ne folosim adesea de informația oferită de aceste surse pentru a carta și analiza diverse elemente și fenomene: localități, drumuri, râuri, efectele secetei, incendii, despăduriri, inundații, dinamica spațio-temporală a localităților șamd.

O lucrare geografică excelentă: România, Atlas geografic școlar (2015)

          Lucrarea reprezintă un vârf al cartografiei românești, fiind realizat cu ajutorul instrumentelor GIS prin metodologii științifice și pedagogice foarte bine puse la punct. Este foarte util pentru pregătirea examenului de Bacalaureat, dar și pentru elevii de clasa a VIII-a și pentru oricine dorește să-și cunoască țara.

Fig.1. Coperta

Geocaching, un fel de geografie distractivă

          Vă povesteam într-un articol despre orientarea sportivă, ca o geografie transpusă în sport, unde competitorii se folosesc de o hartă pentru a parcurge un traseu în cel mai scurt timp posibil. Vă prezint acum  geocaching-ul, un alt joc cu valențe geografice, în care harta este înlocuită cu GPS-ul, iar terenul cu lumea întreagă...

         Geocaching-ul face parte din categoria jocurilor de tipul ”căutări de comori”. Pe tot Globul, inclusiv în Antarctica, sunt ascunse printre stânci, prin tufișuri, pe sub borduri, prin copaci, vreo 2 000 000 de cutiuțe. Fiecare are povestea ei...

Arcticul și Antarcticul sunt oceane sau nu?

          Stabilirea numărului exact al oceanelor nu este ea însăși o problemă de prea mare importanță practică. Este interesantă însă prin prisma faptului că reflectă o întreagă acumulare de informații științifice și metodologice de ordin batimetric, morfologic, geologic, biologic, hidrodinamic șamd. 

Fig.1. Modelul cu 5 oceane

Forma Pământului

          Când vorbim de forma Pământului, ținem cont că aceasta este descrisă de o suprafață idealizată, ci nu de suprafața topografică (a reliefului). Bineînțeles, forma Pământului descrisă de suprafața reliefului este foarte complicată, fiind scobită în oceane și bombată pe continente… Pentru a observa însă forma generală, fie nivelăm toate continentele și oceanele cu un excavator uriaș pentru a obține o suprafață mai simplă, fie analizăm datele furnizate de sateliți. Cum arată deci Pământul? 

Discrepanța economică dintre Ardeal și restul României. Observațiile unui profesor de geografie

          Articolul prezintă o scurtă analiză a situației economice dintre partea central-vestică a României (Transilvania și Câmpia de Vest) și spațiul extracarpatic (Moldova, Muntenia și Oltenia), plecând de la o afirmație tranșantă, dar cât se poate de clară: „Bucureștiul va pierde Ardealul. N-a făcut nimic să-l păstreze. Îl va pierde pe Facebook” (Ilie Șerbănescu).

 Foto1. Vedere panoramică asupra Aradului

Diferența dintre pas și trecătoare

          Pe multe hărți geomorfologice sau în alte surse serioase ne apare mereu la legendă, în dreptul semnului convențional respectiv, semnificația ”pasuri și trecători”. Se pune întrebarea: de ce sunt trecute amândouă dacă înseamnă același lucru? Simplu, pentru că nu înseamnă chiar același lucru...

Fig.1. Reprezentare schematică a unui pas

Documentar despre islamizarea Europei

          Documentarul ”Europa, ultima redută” prezintă eșecul integrării imigranților musulmani în societățile occidentale și radicalizarea ulterioară a acestei pături sociale tot mai numeroase. Inițial imigrația musulmanilor a fost încurajată imediat după al Doilea Război Mondial, din nevoia de forță de muncă în procesul de reclădire a Europei distruse. Imigrația și natalitatea scăzută a europenilor au generat explozia din următoarele decenii...

Când au loc echinocțiile și solstițiile?

Soarele la mijlocul zilei (astro-urseanu)

          Adesea ați observat că datele calendaristice, corespunzătoare acestor patru momente din an, variază de la o sursă la alta: în manualele școlare, cursurile de geografie, mass-media... Avem tendința să fim foarte tranșanți, deoarece noua informație intră în contradicție cu ceea ce învățaserăm din altă parte: ”E scris greșit aici. Echinocțiul de toamnă este pe 22, nu 23 septembrie!” Care sunt până la urmă datele exacte?

Orașul Urlați, zona centrală. Reducerea spațiilor verzi

Fig.1. Detaliu hartă

          Amintirea maidanelor copilăriei trezește melancolii în conștiința fiecăruia. Tristețea parcă-i mai mare când nimic nu mai seamănă cu universul unor puști de 9 ani, ce creșteau cu iarba, printre copaci și terenuri prăfuite, în orășelele proaspăt ieșite din epoca de cauciuc. Orașul Urlați din jud. Prahova a cunoscut și el transformări uriașe după anul 2000.