Subiect simulare Geografie bac, martie 2024. Top 5 greșeli făcute de elevi

Evaluarea online a lucrărilor de la examenele naționale oferă o varietate de beneficii, precum sporirea obiectivității sau construirea unei statistici generoase, ce poate constitui o bază ulterioară de interpretare și îmbunătățire a metodelor didactice. 

La această sesiune de simulare a examenului (numit și „disimulare” a competențelor sau, mai simplu, „simulacru”) am avut marea „bucurie” de a evalua 51 de lucrări, chiar dacă am în liceu doar 8 elevi care au optat pentru această disciplină. Deh, echitate ministerială... Trecând peste suspinele profesionale și personale, vă propun o sinteză a principalelor probleme constatate de mine în eșantionul analizat. Mi-au fost distribuite lucrări din toată țara, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din colegii naționale, licee teoretice sau tehnice. Am putut deduce aceasta din ștampilele aplicate pe foi și îmi este teamă că cele 51 de lucrări reflectă prea bine starea învățământului. 

În mod normal subiectele sunt accesibile și abordabile de orice elev cu o prezență și o implicare minime în actul învățării. În mod practic însă, realitatea ne contrazice. 

Fig.1. Punctajele acordate celor 51 de elevi repetă ceea ce era deja arhicunoscut, anume că Subiectul al II-lea, al geografiei României, ridică cele mai multe dificultăți, iar Subiectul I, cele mai puține. Sper ca această informație statistică să vă avertizeze sau să vă motiveze. 

Nota cea mai mare a fost 9,70, iar cea mai mică 2,40 (Jenant!) 

Media punctajelor obținute a fost: 

- pt. Sub. I: 23 p; 

- pt. Sub. II: 17 p; 

- pt. Sub. III: 18 p; 

Și acum principalele 5 probleme: 

1. Aproape 20% dintre elevi nu au respectat cerința cu alegere multiplă (zisă informal și „tip grilă”), fie din neatenție, fie din nepăsare, fie din analfabetism funcțional. Itemul este formulat astfel: 

„C. Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:”, la care se atașează patru variante de răspuns. 

Poveste veche... dar și de actualitate. Unii au precizat răspunsul neînsoțit de litera corespunzătoare, alții au transcris și enunțurile, dar nu și litera buclucașă. De ce eu, ca evaluator, trebuie să orbecăiesc după răspunsul lui, să descopăr dacă l-a scris pe cel corect, câtă vreme aplicația digitală îmi oferă doar literele răspunsurilor!? Unii vor spune: ”Păi da, dar a știut! Ce dacă nu a mai scris și litera răspunsului, el a știut.” Nu, nu a știut. Oare ce are o aplicabilitate mai largă în viață: să știi că Skopje este capitala Macedoniei de Nord sau să înțelegi o cerință-text oarecare și să aplici reglementările respective, adică să nu fii analfabet funcțional? 

Cred că varianta a doua. Deci nu precizezi și litera răspunsului corect, nu primești niciun punct. Simplu! 

2. Peste 90% dintre elevi nu pot construi un fir argumentativ satisfăcător. Aici mă refer în special la Sub. I. E.1, și anume: „Explicați faptul că în statul marcat pe hartă cu litera G (n. Belgia) densitatea populației este mare.” 

Constatăm că așa-numita explicație oferită de elevi este în fapt o construcție lexicală absolut sărăcăcioasă, trunchiată și nesusținută prin argumente și deloc prin exemple. De cele mai multe ori suntem lăsați să ghicim ceea ce „a vrut să spună autorul”, pentru că, nu-i așa, puterea sugestiei este mama poeziei. Să nu divagăm! 

Nu înțeleg de ce niciun elev nu pornește cu o introducere sau cu o teză... O idee generală, dar aplicată pe subiect. 

Nu, elevii intră direct în explicație azvârlind o probabilă cauză, de tipul: „Densitatea mare a populației în Belgia este cauzată de suprafața mică a țării”. Dacă aceasta este întreaga ta expunere, eu vin foarte ușor cu un contraargument: „Ce relevanță are suprafața, câtă vreme țări precum Moldova, Estonia, Albania sau Macedonia de Nord, cu suprafețe relativ asemănătoare cu a Belgiei, au totuși densitatea de 3, 4 sau chiar 5 ori mai mică!?” Deci suprafața țării, luată singular, nu reprezintă un argument solid. 

Alții menționează în explicația lor săracă, doar argumentul reliefului jos, benefic infrastructurii și așezărilor. Din nou contraargumentez: și Finlanda are relief jos, însă densitatea este de vreo 25 de ori mai mică decât a Belgiei. 

Alții au spus că Belgia este dezvoltată economic, deci de aceea densitatea populației ar fi atât de ridicată. Atunci Norvegia de ce are o densitate atât de scăzută, fiind și ea foarte dezvoltată economic? 

Alții au amintit gradul de urbanizare ridicat. Dar vă spun o țară cu un grad de urbanizare de 94%, asemănător cu al Belgiei (98%), dar cu o densitate a populației de 100 de ori mai mică: Islanda. 

Ceea ce vreau să demonstrez prin toate acestea este faptul că explicația nu poate sta într-un singur factor, ci într-un cumul de factori. Prin urmare, elevii ar trebui să argumenteze corect, pornind de la o introducere/teză, continuând cu 2-3 argumente dezvoltate și neapărat exemplificate și terminând evident cu o concluzie, toate îmbinate cu niște conectori logici. Un exemplu de răspuns, fără o terminologie de specialitate prea complexă, pe care l-aș puncta complet: 

„Densitatea populației este un indicator care raportează numărul de locuitori la suprafață (loc./km2). Belgia este una dintre cele mai dens populate țări din Europa, din cauza unui cumul de factori. 

În primul rând, suprafața țării este relativ redusă, comparativ cu multe alte state europene (Finlanda, Polonia, Ucraina etc.). 

În al doilea rând, condițiile naturale (climatul temperat-oceanic blând și relieful de câmpie și podiș jos) au facilitat creșterea populației și dezvoltarea așezărilor. Prin contrast, alte state nu dispun de această favorabilitate naturală, precum Islanda sau Norvegia. 

În ultimul rând poate fi menționat și nivelul economic, ca punct de atracție pentru numeroși imigranți europeni și extraeuropeni. 

În concluzie, toți acești factori explică valoarea mare a densității populației în Belgia.” Aveți introducerea, trei argumente și concluzia. Simplu! 

3. Cauzalitatea nu înseamnă sinonimie! Dacă ți-aș cere să îmi explici din ce cauză se formează ziua și noaptea, mi-ai spune: „ziua se formează datorită luminii solare, iar noaptea există din pricina absenței acesteia” sau mi-ai explica ceva cu mișcarea de rotație a Terrei? Dacă alegi a doua variantă, înseamnă că ai o gândire cauzal-explicativă. Dacă alegi prima variantă, doar îmi spui același lucru, dar prin alte cuvinte, adică oferi numai o sinonimie. 

Această greșeală o fac elevii în majoritatea loc covârșitoare. Să luăm itemul II.E: „Prezentați o cauză și o consecință ale bilanțului natural negativ al populației României.” 

Majoritatea elevilor au menționat drept cauză „mortalitatea mai ridicată decât natalitatea”, ceea ce este în realitate doar o sinonimie pentru „bilanț natural negativ”. Adică mi-au spus același lucru, dar prin alte cuvinte. Au dat o definiție a bilanțului natural negativ. Atâta tot. 

Model de rezolvare a acestui subiect: 

„Bilanțul natural negativ al populației României înseamnă o rată a mortalității mai mare decât cea a natalității. 

Această situație este cauzată de schimbările sociale și economice apărute după prăbușirea regimului comunist, schimbări ce au dus la scăderea natalității pe de o parte (prin legalizarea avortului, mentalitatea antinatalistă sau emigrarea unui segment de populație tânără care își întemeiază familii în afara României), iar pe de altă parte la creșterea mortalității în urma îmbătrânirii demografice. 

Consecința bilanțului natural negativ, tradus în scăderea populației, îl reprezintă riscul economic, reducerea forței de muncă, neacoperirea sectoarelor vitale, presiunea pe sistemul de pensii sau creșterea numărului de imigranți.” 

Știu, pare complicat. Dar un răspuns bun și argumentat nu poate fi conceput într-o singură propoziție! 

4. Aproximativ 20% dintre elevi nu au analizat corespunzător informațiile de pe graficul climatic de la Sub.III A-B, au confundat coloanele precipitațiilor cu linia temperaturii ori au încurcat axa precipitațiilor cu cea a temperaturii. Au ajuns astfel la concluzii bizare, precum aceea a temperaturii minime înregistrate în luna august, ceea ce denotă o lipsă totală de atenție sau de analiză logică a situației. Bineînțeles, pentru o rezolvare corectă se impune recitirea cerințelor și a graficului de n ori. Folosiți-vă toate cele trei ore, pentru că doar o dată în viață susțineți examenul de bacalaureat! Sper. 

5. Peste 30% dintre elevi au căzut în capcana unui item prost construit. Este vorba despre: „Tabelul de mai jos se referă la Sub.III D-E...”. 

Urmărind însă cerințele, constatăm că acel tabel nu are practic niciun scop. Este pus degeaba, nu oferă nicio informație necesară pentru rezolvare. În schimb, suntem informați cum că acesta s-ar referi la Sub.III D-E, ceea ce este o minciună și o inducere în eroare prin expresia interpretabilă, iar unii elevi au căzut în capcană și au extras informații din el, precizând Germania sau Elveția drept guri de vărsare a Rinului, Franța drept unitate acvatică unde se varsă Sena etc. E drept că lipsa proprietății termenilor poate genera răspunsuri eronate din partea elevilor, dar nici itemii construiți pe baze mincinoase nu au vreo forță pedagogică reală. 

Acestea au fost cele mai întâlnite 5 greșeli. Sper ca explicațiile din acest material să vă ajute în pregătirea voastră pentru examen. Pentru alte materiale de genul acesta, nu ezitați să dați un like, un share și un subscribe. Succes!

Articolul în varianta video:

   

de Ionuț Tudose 

9.03.2024 

 ___ 

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.