Ce pot face cu Geografia?

Meteorolog ANM (Sursa foto)

Acest articol se adresează tuturor elevilor, dar și studenților, nelămuriți în privința opțiunilor profesionale oferite de pasiunea lor, geografia. Am încercat să răspund la această întrebare și cu alte ocazii, însă revin acum cu mai multe explicații concrete și clare, cum nu veți găsi pe niciun site al Facultăților de Geografie. 

Mai întâi precizez pe scurt: cu geografia, de una singură, nu faceți absolut nimic. Abia atunci când ea este asociată altor competențe, sporesc șansele voastre de reușită. Înainte de a vă detalia, punctez următoarele estimări subiective, care nu se bazează neapărat pe informații statistice: 

• Majoritatea covârșitoare a elevilor participanți la olimpiadele naționale de Geografie sau cu rezultate deosebite la fazele județene NU urmează facultățile de Geografie! Deci din start potențialul studenților nu este cel mai ridicat. 
• Cel puțin 75% dintre studenții geografi NU vor lucra într-un domeniu conex geografiei! 
• Dintre cei care vor lucra în domeniu, un procentaj extrem de mic (mi-este teamă să menționez unul) va avea satisfacție financiară de pe urma activității lor. 
• Maximum 1-2% dintre studenții geografi au competențe variate și aprofundate, formate în școală, care să le permită ulterior flexibilitatea profesională, adaptarea la schimbare sau progresul în carieră. 
• Metodele didactice, standardele academice și criteriile de evaluare ale facultăților de Geografie sunt foarte coborâte, ceea ce descurajează competiția, demotivează performanța, studiul și cercetarea. Efectul imediat îl constituie apariția unor cohorte întregi de absolvenți nepregătiți intelectual, profesional și aptitudinal, adică inutili și neinserabili economic. 

Așadar, NU îți face iluzii! Facultatea de Geografie nu îți va asigura viitorul! De altfel, în unele joburi/domenii care implică și geografia, nici măcar nu ai nevoie de ea. Îți pot fi suficiente anumite cursuri de formare profesională (ghid în turism, ghid montan), internship-uri în companii sau pur și simplu poți urma alte facultăți (Geodezie, Informatică etc.). 

Dacă chiar iubești geografia și îți dorești să activezi în domeniu, îți reamintesc că ai nevoie de o pregătire cât mai diversificată! Cu cât știi mai multe și cu cât te pricepi la mai multe, cu atât opțiunile tale de evoluție profesională se diversifică. Cred că această regulă este universal valabilă. Orice job, orice profesie sau orice business pe care-l visezi necesită de fapt o matrice, o combinație de mai multe competențe (cunoștințe, aptitudini, priceperi, abilități, creativitate, originalitate a ideilor etc.). 

Bazele acestei „matrici” se pun în școală, unde elevii trebuie să învețe cât mai bine la cât mai multe discipline. Evident că nimeni nu poate excela la toate, nu există „elevi de nota 10 pe linie”, în opinia mea, dar cu cât implicarea este mai serioasă, cu atât posibilitatea viitorului adult de a fi mai flexibil profesional va crește. De aceea, moda lui „învăț doar ce-mi place” este distructivă. 

Veți observa în diagrama de mai jos anumite profesii și domenii în care puteți lucra, ca geografi. În lista competențelor de care aveți nevoie, în plus față de pregătirea geografică, veți găsi, surprinzător pentru unii, cam toate disciplinele școlare ale Trunchiului Comun. Dacă nu îți place școala, la 20 și ceva de ani vei descoperi că ai lacune și incompetențe, tocmai pentru că ai tratat-o cu indiferență. 

Așadar, ce poți face cu geografia!? 

Fig.1. Perspective profesionale ale geografiei și gama de competențe necesare pentru fiecare. 

Iată câteva posibilități de angajare/antreprenoriat: 

1. Profesor. Ai nevoie în primul rând de o specializare foarte avansată în geografie, de competențe psiho-pedagogice, de aptitudini lingvistice și sociale, dar și de alte cunoștințe sau abilități. Dată fiind oferta financiară nesatisfăcătoare, opțiunile tale de evoluție profesională depind de dezvoltarea ta pe mai multe direcții și se pot materializa în: avansare ierarhică (grade didactice, funcție de conducere în școală, metodist, inspector, ministru, președinte cu 6 șase case etc.), cooptarea în echipe de lucru (pentru întocmirea manualelor, a unor publicații, ghiduri și materiale didactice, a programelor școlare sau a subiectelor de examen), implicarea în anumite proiecte educaționale, organizarea unor excursii, meditații particulare, activități de tip after-school, dezvoltarea unei școli private sau unor site-uri și platforme educaționale. Sau îți poți lua un al doilea job part-time într-un domeniu fără nicio legătură cu ceea ce faci la școală. Ai avantajul timpului liber. 

2. Ghidul în turism. Dacă îți place să vorbești cu oamenii, să te plimbi și să duci o viață activă, poate fi un job potrivit pentru tine. Cunoștințele de geografie, istorie și cultură a locurilor vizitate constituie o condiție necesară. La fel și exprimarea fluentă în engleză, franceză sau spaniolă. O limbă puțin cunoscută de europeni (chineză, japoneză, coreană etc.) îți poate deschide perspective de colaborare cu turiști și agenții de pe alte continente. Poți fi la început angajat, iar ulterior îți poți dezvolta propriul tău business. 

3. Organizator, antreprenor în turism. Aici nu ai nevoie de prea multe cunoștințe de geografie, ci mai degrabă de o bună pregătire financiară, juridică și organizatorică (cum să îți faci o firmă, cum să atragi fonduri, cum îți plătești taxele și salariații, cum lucrezi cu un contabil, cum îndeplinești standardele necesare activității tale turistice, cum respecți legile, cum închei contracte etc.). Îți poți face o pensiune, poți organiza excursii ghidate sau alte activități educative. Bineînțeles că pregătirea geografică te ajută să identifici potențialul turistic al unei zone și să îl valorifici în activitatea ta sau să anticipezi riscurile/dezvoltarea zonei. Alte competențe, tehnice, artistice, limbi străine cunoscute, psihologia consumatorului, te pot ajuta într-o campanie puternică de marketing pentru promovarea propriei afaceri, fără a fi nevoit să apelezi la prea multe servicii externe de consultanță. 

4. Agent, analist, consilier și consultanță în turism. De la simplii angajați în agențiile de turism pe salarii mici, care fac clienților oferte de călătorie, până la consilierii cooptați în proiecte de dezvoltare a unui oraș, județ, parc național, a unei regiuni sau țări, ei sunt oamenii care dau sfaturi. Contracost. Sau poate vrei să îți faci un site în care prezinți trasee și obiective turistice, oferte pentru transport și cazare etc. Poți atrage fonduri din publicitate. Poți dezvolta business-uri de consultanță și marketing în turism, ajutând agenții și firme să își promoveze imaginea în mediul online. Pentru detalii, caută pe Google: consultanță în turism.

5. Dezvoltator GIS și alte aplicații de geomapping. Dacă îți place geografia, ai aptitudini tehnice avansate, cunoști foarte bine unul sau mai multe limbaje de programare și ai o gândire logică structurată, poți opta pentru o carieră în IT, de birou. Cam singura chestiune cu adevărat bănoasă pe care o poți face cu geografia. 

O mulțime de firme și instituții au nevoie de propriile sisteme bazate pe analiza geospațială. Să spunem că o firmă de transport marfă sau Metrorex ar avea nevoie să urmărească în timp real, pe o hartă, toate informațiile utile: locația trenurilor/camioanelor, viteza și timpii de deplasare, încărcătura, estimarea numărului de călători, stațiile aglomerate, întârzierile ș.a. Pentru realizarea acestor sisteme, companiile respective apelează la programatori, care au și unele cunoștințe geografice. De pildă, o firmă de transport marfă în Elveția trebuie să integreze în sistemul ei GIS informații geografice: panta drumurilor, condițiile meteorologice, nivelul traficului, estimarea sosirii în funcție de aceste condiții, încărcătura maximă admisă în funcție de condițiile de la momentul respectiv, zonele/magazinele deservite, numărul potențial de clienți ș.a.m.d. Toate aceste date cu caracter geografic vor trebui integrate în sistemul GIS pentru ca firma respectivă de transport să își maximizeze profitul și să își eficientizeze activitatea. 

Sistemele GIS sunt utile în o mulțime de alte domenii: monitorizarea incendiilor, a defrișărilor, meteorologie, în administrație locală, industrie, agricultură etc. Ele se găsesc și în spatele hărților digitale (Google Maps, Google Earth, OpenStreetMap), a celor de monitorizare a traficului sau a aplicațiilor de geolocalizare – treci prin mall pe lângă magazinul de pantofi și apoi te trezești cu reclamă pe telefon la nu știu ce pereche de pantofi. Ei bine, toate aceste aplicații nu se creează singure, ci sunt făcute de dezvoltatorii GIS (GIS developer – caută pe Google). Partea bună este aceea că poți lucra pentru o firmă sau instituție de oriunde din lume, nedepinzând mereu de domiciliul tău. 

6. Analist, consultanță GIS și studii de piață. Sunt firme care oferă altor firme și instituții servicii de consultanță GIS, fac analize geospațiale ale afacerilor respective, dezvoltă aplicații personalizate, oferă suport tehnic. 

Luăm următorul exemplu: să spunem că ești stomatolog și vrei să integrezi pe site-ul tău o hartă cu localizarea cabinetului și alte informații în timp real (transport, ore de vârf pentru pacienți ca să știe când să evite programarea etc.). Mai vrei ca reclama la cabinetul tău să apară pe telefoanele locuitorilor din cartierele adiacente. Tu nu te pricepi la toate acestea, ești stomatolog, nu te ocupi tu de site. Apelezi la o firmă de consultanță care va face toate acestea pentru tine. 

Să luăm un alt exemplu: într-un oraș vine un investitor care dorește să facă un supermarket sau o altă unitate comercială. Înainte de realizarea prorpiu-zisă a magazinului, el va apela la firme care fac studii de impact, folosind multă informație geografică: modelarea spațială a zonei și a fluxurilor de clienți, analiza demografică și economică a zonei deservite de supermarket, comparații statistice cu alți competitori, analiza infrastructurii de aprovizionare și a spațiului deservit (de desfacere) etc. 

În aceste firme există mai multe persoane implicate: de la simpli operatori GIS, care manipulează datele, până la programatori, juriști și alți specialiști. Salariile variază după rolul și aptitudinile fiecăruia. Poți încerca la un moment dat să îți deschizi propriul business.

Dar iată, doar geografia nu îți este de ajuns! Ai nevoie de aptitudini tehnice, puțină programare și statistică, educație economică, juridică ș.a. Dacă nu ți-a plăcut școala și nici nu ai fost un autodidact, nu e de tine. Pentru a-ți face o idee mai amănunțită, poți căuta pe Google: consultanță GIS.

7. Cartograf. Dacă în afară de geografie ai abilități tehnice și competențe artistice dezvoltate, atunci direcția cartografiei poate fi o soluție. Toate hărțile existente pe piață și în format digital au în spate nu doar specialiști GIS, ci și cartografi, care nu se pricep neapărat la programare, însă concep, construiesc și finalizează designul unei hărți. Evident, un specialist GIS poate fi în același timp și cartograf, dar nu este obligatoriu. La proiectele mai mari (hărți și aplicații ample) lucrează echipe cu mulți membri, în care unii vectorizează elementele geografice (operatorii GIS), alții gândesc și programează proiectul (specialiștii/dezvoltatorii GIS), iar alții se ocupă de designul produsului cartografic (designer, cartograf). 

8. Topograf, geodez. Un domeniu mai degrabă al matematicii și tehnicii aplicate, decât al geografiei. Implică ceva cunoștințe de geografie, dar fără a necesita absolvirea Facultății de Geografie. În general sunt absolvenți de Geodezie și cadastru, Construcții. Sunt oameni care lucrează cu planuri cadastrale și hărți, necesare pentru orice construcție. Când nu stau prin birouri, îi vezi cu mire și teodoliți pe șantiere și pe marginea drumurilor, făcând măsurători.

9. Meteorolog și hidrolog. Operatorii de la stațiile meteo și posturile hidrometrice (pe salarii foarte mici) notează în mod constant măsurătorile și observațiile efectuate la anumite intervale, de mai multe ori pe zi. Un serviciu care implică multă rutină și automatism, fără a necesita prea multă pregătire în domeniu. 

În cazul în care te ocupi de prognoza meteo și hidro, vei lucra în programe software specializate, folosind imagini satelitare și alte date. Avertizările de tip cod verde-galben-portocaliu-roșu de caniculă, vijelii sau viituri sunt emise de INM și INHGA, institute de cercetare în meteorologie, respectiv hidrologie și gospodărire a apelor. Sunt mai mulți absolvenți de Geografie care lucrează aici, ca operatori GIS sau cercetători. 

Geografii mai pot încerca o angajare la agențiile din teritoriu ale diferitelor instituții, precum Apele Române, direcțiile silvice, punctele de informare turistică ș.a. 

10. Urbanism, amenajare teritorială, cadastru, design peisagist. Sunt domenii necesare dezvoltării și administrației locale, regionale și naționale, uneori prea politizate de interesele de partid. În orice primărie există birou de urbanism și cadastru, care se ocupă cu gestionarea spațială a unității administrative respective (aprobări de construcție, elaborarea planurilor urbanistice, a hărților și strategiilor de dezvoltare, aspecte care implică multă geografie locală și regională. 

Un designer peisagist sau o firmă de design peisagist concepe, proiectează și amenajează spațiul din jurul nostru, pentru eficientizarea activităților cotidiene, dar și pentru confortul individual social. Gândește cum să arate un parc, o infrastructură de transport sau o zonă urbană restaurată. Într-o astfel de echipă pot fi arhitecți, urbaniști, designeri. 

Alte organisme în care ți-ai putea găsi de lucru ca geograf pot fi GAL-urile (Grupuri de Acțiune Locală) care se ocupă cu dezvoltarea regiunilor rurale. Eu am primit solicitări din partea a două dintre acestea să le fac niște hărți. 

11. Impact, bilanț și audit de mediu. Sunt firme private care asigură servicii de evaluare a impactului activității altor firme și agenți economici: urmăresc respectarea standardelor de poluare și legislația de mediu în vigoare, măsoară poluanții eliberați, oferă consultanță pentru remedierea problemelor etc. Mulți absolvenți de Geografia Mediului se angajează în acest domeniu. Pentru detalii, caută pe Google: audit de mediu. 

12. Administrator zone și arii protejate. Dacă îți place natura, poți încerca să te angajezi în parcurile naționale și naturale, geoparcuri, rezervații etc. Pe lângă administrarea efectivă a acestora, îți poți diversifica activitatea prin ghidajul oferit turiștilor, organizarea unor activități educaționale și de voluntariat cu copiii și adolescenții etc. 

13. Cercetător. Este în general legat de activitatea didactică din facultate (doctorat, postdoctorat, cadru didactic universitar), prin atragerea unor fonduri, burse și proiecte de cercetare. Poți opta pentru diverse direcții: geomorfologie, pedologie, meteorologie și climatologie, hidrologie, demografie, geografie istorică și toponimie, geografie economică ș.a.m.d. Din păcate cercetarea geografică în România este prea puțin relevantă, plină de articole și studii inutile societății, fără o aplicabilitate practică, menite doar a justifica fondurile accesate și a ridica autorii în varii ierarhii. 

Câteva exemple de cercetări utile: un fermier are nevoie să cunoască potențialul terenului pentru anumite culturi. El va apela la un specialist pedolog care îi va face un studiu de fezabilitate. Acesta va săpa un profil de sol, va prelua mostre pe care le studiază în laborator, va analiza caracteristicile terenului (pantă, expoziția versanților, drenaj), aspectele climatice etc. În funcție de toate acestea, la final îi spune fermierului ce să cultive acolo. 

Sau la studiile de fezabilitate pentru autostrăzi participă geomorfologi care analizează aspectele reliefului, cu implicație directă asupra infrastructurii. Sau la proiectele de dezvoltare teritorială iau parte profesori din cadrul facultății. 

Direcția cercetării depinde de competențele tale suplimentare. Dacă ți-au plăcut mai mult biologia, chimia, fizica, poți opta pentru domeniile geografiei fizice. Dacă ți-au plăcut științele sociale, lingvistica, statistica, poți opta pentru geografia umană. 

14. Editor, redactor, publicist, blogger de călătorii. Dacă te pricepi la scris, la editat și redactat, poți încerca editurile care se ocupă cu publicarea manualelor școlare și a altor materiale didactice, a revistelor și site-urilor de popularizare științifică sau de specialitate. Limba engleză îți oferă deschidere mai mare. Sau poate călătorești prin toată lumea și îți creezi propriul blog/vlog unde prezinți într-un mod profesionist și științific toate aventurile tale. Poți atrage fonduri din publicitate, donații, colaborări. 

15. Fotojurnalist, colaborator, jurnalist de investigații, activitate în ONG-uri. Dacă te pricepi la fotografie, ești tot timpul la locul potrivit și vorbești bine limba engleză, poți încerca o colaborare cu marile trusturi sau cu site-urile importante din afară, de popularizare a științei, care nu au corespondenți în România. Sau ești foarte pasionat de natură, de munte, de păduri etc., te poți afilia jurnalismului profesionist și independent de investigație a defrișărilor, a poluării, a afacerilor ilegale etc. Sau poți lucra în unele ONG-uri, de mediu și nu numai, care, în afară de voluntari, au și un anumit număr de salariați. 

16. Consiliere politică, diplomație. Politicianul nu cunoaște terenul și nici oamenii. Un consilier, fin cunoscător al locurilor, îi poate fi de mare ajutor în organizarea campaniilor electorale, în conceperea unor programe politice și proiecte legislative, în construirea unor discursuri adaptate regiunii, situației economice și mentalităților oamenilor. 

Analiza geopolitică, geostrategică sau consilierea pe problema relațiilor bilaterale între state implică și ea o gândire de tip geografic. 

Aparatul diplomatic (ambasadori, consuli, consilieri) trebuie să cuprindă oameni cu pregătire geografică, de asemenea cunoscători ai culturii, obiceiurilor, mentalităților și realității economice din țările unde se află. 

17. Astronomia. Implică mai puțină geografie, mai multă fizică și matematică. Nivelul de lucru în România este unul amator sau semiprofesionist, lipsind condițiile necesare unor programe spațiale ample. Dacă ești pasionat, ți-ai cumpărat scule și ai tot studiat cerul mai mulți ani, poți încerca o colaborare cu Observatorul Astronomic, cu Agenția Spațială Română sau cu vreo publicație de specialitate străină. Sau poți încerca organizarea unor cursuri și ateliere educative practice cu copiii, contracost, prin înființarea unui PFA. 

În concluzie, te sfătuiesc să urmezi Facultatea de Geografie doar dacă ești extrem de pasionat și foarte bun, doar dacă ți-ai dezvoltat și alte competențe în domenii variate și doar dacă ești sigur că vei face parte din elita facultății, ulterior putând să activezi în domeniu. În caz contrar, îți pierzi vremea. 

Până acum, timp de 9 ani, nu mi-am sfătuit niciun elev de la clasă să meargă la Facultatea de Geografie. Sper că articolul acesta a fost lămuritor și v-a deschis mai multe perspective în a înțelege cum funcționează lucrurile. 

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

3.10.2022