Ce este mai bine în România decât în țările vestice dezvoltate?

Acesta este titlul unui topic propus recent pe forumul Reddit, subiect incitant și surprinzător. Chiar dacă nu suntem în rândul statelor cu nivelul de trai cel mai ridicat (țările nordice, Elveția, Germania etc.), totuși ne bucurăm și noi de numeroase avantaje și superlative. Iată mai jos o listă de indicatori și aspecte la care România stă foarte bine! Replicile citate cursiv sunt ale utilizatorilor de pe topicul Reddit. 

1. Rata tâlhăriilor a scăzut foarte mult în ultimii 15 ani. Doar Norvegia stă mai bine decât noi, în rest toate statele dezvoltate o duc din ce în ce mai rău. (Sursa) Pe noi ne ajută mult granițele deschise, infractorii din România având posibilitatea să activeze și să își diversifice operațiunile pe niște piețe externe, mai ofertante. În Europa de Vest se resimte impactul negativ al imigranților, în special al celor extraeuropeni, mai numeroși și mai inactivi profesional decât cei est-europeni. 

2. La rata criminalității ne depășesc circa jumătate din țările foarte dezvoltate (Sursa), precum Suedia, Belgia, Franța, UK, Italia, SUA, Canada ș.a. 

3. Deocamdată avem o proporție foarte scăzută a imigranților în populația totală. (Sursa). Astfel că în România sunt mai rare tensiunile interetnice, segregarea etnică și religioasă sau alți indicatori asociați fluxului uriaș de imigranți extraeuropeni (inactivitate profesională, tâlhării, violuri, terorism etc. – vezi celelalte puncte). 

4. Indicele păcii în 2021 ne situează pe locul 25 mondial (Sursa), peste Spania, Franța, UK, Italia, SUA, Coreea de Sud și Taiwan. 

5. Indicele impactului terorist (Sursa) se calculează în funcție de 4 indicatori: numărul incidentelor, numărul deceselor cauzate de atacuri, numărul răniților și distrugerile provocate. Toate acestea sunt 0 în România pentru anul 2021. Cele mai expuse terorismului sunt Franța, UK și Germania. 

6. Nivelul siguranței resimțit de oameni mergând noaptea pe stradă (Sursa) Dintre statele foarte dezvoltate, ne depășesc doar Finlanda, Danemarca, Olanda, Austria și Elveția. Mult sub noi sunt Suedia, Belgia, Franța, UK, Italia. 

Din comentariile de pe Reddit despre situația din România: 

„Parcuri care nu se închid noaptea, ba mai și vezi oameni cu copii mici în ele, la cât sunt de sigure.”

„Mai puțină paranoia per total (prea fac pe ei din toate nimicurile mulți din vest.” 

7. Cartierele „No-go zones” au devenit o realitate a lumii occidentale (detalii în Sursa).

„Imigranții. Faptul că nu avem foarte mulți imigranți din Africa sau țări musulmane. Am o prietenă care e la studii în Paris și mi-a zis foarte clar că sunt zone în care ea nu poate să intre nici in mijlocul zilei de frică să nu fie violată sau omorâtă. Nu e o exagerare. Mi-a zis că efectiv nici poliția nu are ce să le facă. Și asta nu se întamplă doar în Franța; ai exemple peste tot: Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Anglia, Spania... 

Prietenul meu cel mai bun o are pe mama lui medic în Italia, Emilia Romagna. Mama lui i-a povestit recent de o asistentă italiancă din spitalul ei, care și-a cumpărat în urmă cu 15 – 20 ani un apartament cu credit. În zona aceea s-au mutat extrem de mulți imigranți pentru că era o zonă ieftină și, pe lângă faptul că acum seamănă mai mult cu un ghettou, totul s-a depreciat. Femeia aia are credit în bancă pentru o casă care nu mai are nici 50% din valoarea de achiziție (nu, nu e o depreciere economică). A fost nevoită să se mute de acolo (scandaluri, gălăgie, bătăi etc.), să plătească chirie în altă parte + rata la un apartament cu care nu are ce face și nici nu vrea sa îl vândă pe 2 lei după ce și-a rupt cârca cu creditul. 

Mătușa mea care locuiește în Germania de vreo 13 ani se plânge că fetița ei vine de la grădiniță mușcată și bătută de alți copii. Ce fel de copii? O să zic doar că nu sunt etnici germani.” 

Altcineva îi răspunde: 

„Din păcate, asa este in toată Europa. Dacă zici ceva la adresa acestor oameni, ești catalogat drept rasist. Ei au voie să facă ce vor, dar tu nu ai voie nici măcar să te aperi.” 

„Și cumva toți emigranții veniți din toate colțurile lumii sunt apărați, iar est-europenii sunt luați la p...”

Altcineva: „Noi, polonezii, bulgarii și sârbii suntem văzuți ca ultimii oameni, rasiști, xenofobi, înapoiați, chiar dacă noi mergem in Vest pentru o viață mai bună și majoritatea dintre noi chiar se conformează standardelor vest-europene. 

La cei din Orientul Mijlociu e fix invers. Vin în Europa, refuză să se integreze (majoritatea) și încearcă să-și impuna regulile lor. În Suedia este un grup musulman care dorește ca islamul să fie religie oficiala a Suediei. În Franța violurile în centrul Parisului, comise de imigranți arabi, au început să fie din ce în ce mai comune (dacă menționezi că violatorul este imigrant sau că imigranții comit majoritatea infracțiunilor în UE ești catalogat instant ca fiind rasist). Prefer să rămân aici în România printre oameni cât de cât normali.”

„Prefer să fiu furat de un țigan/bombardier/țăran în România, decât să fiu omorât pe stradă într-un atentat sau într-un shooting.” 

„Nu îți iei omor pe stradă de la arabi și negri în România.” 

8. Clasamentul all-time pe medalii la Olimpiadele Internaționale ale anumitor discipline. La Informatică România este pe locul 3 mondial (Sursa), la Geografie 2 mondial (Sursa) , la Lingvistică 8 mondial (Sursa), dar peste Coreea de Sud, Olanda, Canada și Australia care au mai multe participări decât România (cu excepția Canadei, care are același număr de participări). Alte rezultate deosebite: Astronomie și Astrofizică, Matematică, Fizică. 

9. „Costul facultăților, bune sau rele, dar nu costă sute de mii de euro să ajungi medic sau arhitect etc. La asta nu se gândește nimeni în general, pentru că toți intră ‘la buget’. Și care nu intră la buget plătește 1-2 mii de euro și ăia pentru medicină. La altele, câteva sute anual. In US ieși din facultate 1-200k din oficiu student debt.” 

10. La numărul studenților admiși de University of Oxford depășim Spania, Belgia, Austria, Danemarca, Norvegia ș.a. (Sursa) . 

11. „Axarea excesivă pe formare, certificate, diplome. Contează mai mult alea decât abilitățile, cunoștințele, potențialul – în Ro am primit multe șanse fără să fi avut pregătirea pentru meseria respectivă și în final am fost la fel de sau chiar mai bună decât colegii cu facultate.” 

12. Mulți au apreciat libertatea de exprimare din România, comparativ cu societățile infestate de curentele noi de gândire: 

„La noi (încă) nu s-a apucat nimeni de mutilat limba română pentru a o face mai incluzivă.”

„Frica sau lipsa ei de a ofensa diferite subculturi (în lipsă de alt termen) prin orice cuvânt sau formulare, limitând dreptul la libera exprimare... În tările vestice tot mai multe taboo-uri apar privind religia, orientarea sexuală, naționalism, rasă, culori sau pur și simplu exprimarea unei opinii sincere, dar coerent argumentate... Mai puțini sensibili speciali cu nevoile lor de safe space și care se agită ca niște epileptici când îndrăznești să ai o opinie diferită, bazată pe argumente valide.”

„Faptul că încă nu ne-a lovit valul ăla cu prefered pronouns (zei/zer). Cu toate că nu știu cum ar arăta așa ceva în limba română.” 

„Faptul că la noi încă nu sunt așa normalizate bullshiturile cu 10000 de genuri, 10000 de pronume și tot felul de identități inventate.”

13. Durata vacanțelor școlare. România are cele mai multe zile de vacanță din toată Europa, aproape 140. Danemarca are aproape 80, Olanda circa 85, țările nordice în jur de 100, iar Spania și Franța puțin peste 120. Pentru alte explicații, citiți articolul acesta. 

14. Internetul are viteză si preț bun. La fel și cel pe pe telefon. Suntem pe locul 4 mondial la viteza internetului broadband (Mbps), după Monaco, Singapore și Hong Kong. (Sursa) 

Cineva amintește și de „semnalul de la telefon”. 

15. Magazinele non-stop par mai numeroase în România pentru mulți utilizatori. „Măcar să nu se închidă la 19 și în weekend ca în Franța!”, comentează cineva. Alții dau exemple asemănătoare pentru Germania, Austria sau țările nordice. 

„Buticurile. Nu știu cum, dar aici, dacă vrei ceva, oricât de mic, trebuie să mergi la supermarket sau benzinărie.” 

16. Rata șomajului se situează la circa 5% și este mai mică decât în multe țări dezvoltate: Suedia, Finlanda, Italia, Spania, Franța, Belgia (Sursa). Din păcate acest procentaj este determinat foarte mult de emigrarea forței de muncă. 

17. La producția de prune suntem pe locul 2 mondial, după China. (Sursa)

18. La producția de nuci suntem pe locul 10 mondial. Dintre statele foarte dezvoltate, ne depășesc SUA și Franța. (Sursa)

19. Cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa este la Fântânele-Cogealac. (Sursa) 

20. În România 12% din producția de energie electrică se obține cu ajutorul turbinelor eoliene (Sursa), procentaj mai mare decât în Franța, Elveția, Austria, Italia, Belgia, Norvegia sau Finlanda. 

21. „Firmele de curierat: trimit azi un pachet și știu că mâine ajunge; curierul sună la telefon, te poți înțelege cu el – acolo e la nimereală când ajunge coletul, dacă ajunge la tine, la vecin, în fața blocului sau îl duce la poștă, chiar dacă ești acasă toată ziua.”

„Plata la primirea pachetului” 

22. „Metroul: mult mai civilizat (și mai răcoros în stații) – acolo nu există bariere, intră tot felul de lume; anunțul este doar uneori și în engleză.” 

23. Licența TV este de 20-30 de ori mai mare în Norvegia, Danemarca, Suedia, Germania sau Elveția. (Sursa) 

„Taxa radio-tv: ești obligat să plătești 18+€ pe lună pentru un sistem corupt ce produce în mare parte chestii inutile.” 

24. „RO alert: a fost chiar și menționat/lăudat la o emisiune de Peter Wohlleben (un silvicultor, cunoscut și în Ro pentru cartea interesantă despre copaci); nemții nu sunt în stare să implementeze un sistem de avertizare a populației (au murit zeci de oameni în inundațiile de anul trecut fiindcă nimeni nu i-a înștiințat din amonte că vine viitura).” 

25. „Bănci cu 0 taxe unde vezi instant ce cheltuiești, ci nu după 2 zile.” 

26. „E mai ușor să deschizi și să ai succes în afaceri.” Piața business din România nu este încă suprasaturată, oferind astfel oportunități de dezvoltare mai greu vizibile în economiile occidentale, unde competitivitatea este acerbă. 

27. Concediul parental/de creștere a copilului (2 ani) este mai lung decât în multe state foarte dezvoltate, precum Elveția, Norvegia, UK, Olanda, Italia, Danemarca etc. (Sursa) 

28. „Faptul că nu tre’ să dai 3-6 chirii în avans sau 3 chirii la agentul imobiliar. ‘Afară’ te costă mii de euro să te muți în altă chirie, depinde de țară. Aici mă gândesc la Austria.”

„Chiriile, utilitățile și toate taxele în general în UK sunt mult mai mari raportate la salariul lor mediu.” 

29. Simțul proprietății foarte dezvoltat. Tot românul își dorește să fie proprietar de locuință. În România există cei mai mulți proprietari (Sursa). 

30. „Asta nu știu dacă e bine sau rău, dar nu cred că avem o cultură a asiguratorilor așa de agresivă, să zicem ca în US, unde dacă ai avut unghie încarnată în clasa a 10-a, nu te decontează. Super exagerat exemplul, dar e un pamflet.”

„Obsesia pentru asigurări: asigurare specială pentru dentist, pentru daune produse altora, pentru daune produse lucrurilor tale, pierderea cheilor, asistență juridică, animal de companie, înmormântare; nu se mai pot înțelege normal ca oamenii, totul se rezolvă prin asigurări (recent citisem de exemplu o postare că prietena cea mai bună i-a rupt o rochie nou cumpărată și s-a oferit să plătească reparația, dar asta vrea banii pe rochie, nu o rochie reparată; și s-au certat – soluția recomandată era ca asigurarea să plătească pentru daună; ajuți un prieten la mutat și îi strici ceva – asigurare; ești cu câinele la prieteni și strică ceva – asigurare)” 

31. „Facturile lunare sau la 3 luni vs o factură pe an. Nu-ți cunoști consumul, nu ți-l poți ajusta, și după un an ai marea surpriză.” 

32. „Confidențialitate – nemții sunt obsedați cu protecția datelor cu caracter personal (de aceea se mișcă încet digitalizarea), dar te obligă să afișezi numele la interfon, pe cutia poștală, pe ușa de la apartament, să știe toată lumea cum te cheamă, cu cine stai, cine când s-a mutat.” 

33. „Oamenii sunt mai deschiși, vorbăreți”, afirmație susținută și de alți comentatori: 

„Mai poți schimba o vorbă cu lumea, poți avea discuții plăcute chiar dacă nu te cunoști și nu te mai vezi niciodată – acolo slabe șanse.”

„Caterinca românească” 

„Glumele românești sunt mai bune ca cele occidentale.”

„Oamenii mai calzi”

„Oameni mult mai de treabă în Ro” 

Altcineva constată că românii sunt mai sinceri: 

„Ca om cu 5 ani trăiți în Germania, ce mă bucură cel mai tare și motiv pentru care m-am și întors acasă e... factorul uman... Ba merg să îmi iau un pachet de țigări și dacă duduia sau dumnealui nu au chef de prezența mea... băăă... I can respect that, măcar e sincer... îmi iau pachetul de țigări și după un cuvios "săru' mâna, zi frumoasă să aveți", mari șanse să scot cu ranga un zâmbet (dar măcar e sincer)... Te saturi să vezi oameni zâmbind cu japca pentru că trebuie... că deh... se vinde (scuze de punctele de suspensie... obișnuința).” 

34. Femeile frumoase sunt din nou menționate în multe comentarii. Într-un clasament brightside, România este peste Japonia, Australia, Austria sau Olanda. 

„Femei – străinii rămâneau mască când vedeau top-modele (după standardele femeilor din țările lor) ca vânzătoare de covrigi; nu ințelegeau cum e posibil.” 

35. „Ritmul vieții... crezi sau nu, totul în jurul tău e mai alert, stresant și greu decât acasă.”

„Ritmul de viață. Poate mi se pare mie. dar în România este un ritm de viață mai lejer ca în Spania (cel putin la țară)” 

36. Densitatea populației în România (83 loc./km2) este sub valoarea majorității statelor foarte dezvoltate (Sursa). Doar țările nordice, Irlanda, SUA, Canada și Australia sunt sub noi. Chiar și în București presiunea aglomerației nu s-ar simți atât de mult, dacă s-ar reglementa traficul intern și s-ar îmbunătăți calitatea transportului public și a celui pe două roți. Densitatea mai redusă poate asigura un anumit confort al vieții: 

„Numărul redus al populației este un avantaj! Am fost de curând în Paris, unde parcă sunt +10 mil. locuitori... groaznic... nu ai loc efectiv, te sufoci”. 

37. Deocamdată nu există organizații și asociații românești de lobby propedofilie (Listă organizații), care militează pentru scăderea vârstei consimțământului sexual sau pentru dezincriminarea relațiilor sexuale între adulți și minori. 

38. Caracterul familist, dovedit de rata mai mare a căsătoriilor și de rata mai mică a divorțurilor. Vesticii și nordicii se angrenează mai greu în responsabilitatea mariajului și renunță mai ușor la el. 

39. Unii utilizatori au menționat ca avantaj în România: familia aproape și relațiile de întrajutorare. 

40. Avem mai mulți stomatologi/100 000 loc. decât Olanda, Franța, Elveția, Austria, UK sau Irlanda. (Sursa) 

41. „Accesul mult mai rapid la specialiști medical. În UK timpul de așteptare pentru un consult la stat e în jur de un an. Și atitudinea mult mai prietenoasă a medicilor de familie de la noi, care chiar te ajută și te îndrumă unde ai nevoie cu trimitere și toate cele. Aici inițial te resping, dacă nu e gravă problema.” 

42. „Apa noastră”, „Apa îmbuteliată”, „Apa minerală”

Suntem pe locul 38 mondial la volumul apelor proaspete/ regenerabile (Sursa), peste Italia, Suedia, Germania, Franța, Spania, Finlanda ș.a. Ne depășesc SUA, Canada, Australia (toate trei cu suprafață uriașă), Japonia și Norvegia (țări muntoase și cu precipitații mai ridicate decât la noi). 

43. Mulți forumiști apreciază mâncarea din România, subiectiv sau nu: 

„În România mai mănânci o roșie și o telemea la țară, nu este totul hipermodernizat.”

„Depinde de țară, nu poți pune România vs tot vestul într-o oală. Comparativ cu Germania, în România mi se pare mai bun(ă)/bine mâncarea: fructele și legumele au gust, și poți cumpăra aproape totul din țara ta; și există brânză de vaci – nemții sunt aparent atât de sensibili că ar muri de la brânză de vaci în varianta cum se găsește în toate țările la est de ei (este ceva reglementare în acest sens).”

„Sunt american și mâncarea era mai bun in romana. Fructe și legume au gust și zahar nu este băgat în toată. Faptul că puteam sa mă duc direct la brutărie și iau pâine direct la cuptor era superb. Chiar și restaurantele american și fost mai buni acolo. Mi-a plăcut foarte mult serile in vara când toate lumea au ieșit pe stradă și era un atmosferă care nu am simțit nici alt undeva.” 

„Fructele și legumele nu au gust în UK”.

44. Rata consumului de fructe (Sursa) și legume (Sursa) ne situează peste majoritatea țărilor europene. 

45. La rata consumului de lapte/loc. (Sursa) depășim majoritatea țărilor dezvoltate. 

46. Religiozitatea creștină. 84% dintre români au răspuns într-un sondaj Gallup că „religia este importantă pentru ei în viața de zi cu zi”, România fiind în acest studiu a doua cea mai religioasă țară din Europa, după Malta. Dintre țările foarte dezvoltate, prima care ne urmează este Italia. Toate cele trei țări menționate aici au rata sinuciderilor scăzută – vezi punctul 48). 1/4 creștini români participă săptămânal la slujbele bisericii (tabel). Dintre țările europene foarte dezvoltate ne depășesc doar Irlanda și Italia.

47. Despre români știm în ce cred. Religiozitatea este mult mai omogenă la noi: în general creștinismul sau „derivatele personalizate” din acesta, dar și zodiile sau unele superstiții sunt destul de populare. Societățile foarte dezvoltate, așa-zise „laice sau atee”, sunt eterogene religios, fără o unitate și identitate spirituală. În fapt, occidentalii nu sunt chiar atât de atei, ci doar cred în altceva. Peste 40% dintre nordici și cehi cred în „spirite și forțe ale naturii” (Sursa); în țările vestice devin tot mai populare meditațiile și practicile yoga (Sursa) sau sunt preluate alte credințe orientale. 

48. Rata sinuciderilor este un indicator al stării de spirit a unui popor, dar și al capacității sale de a depăși greutățile vieții (probleme materiale, de sănătate fizică sau emoțională). Valorile foarte ridicate ar putea fi influențate și de mediul geografic (Mongolia, Groenlanda, Suriname), de gradul de izolare (țările insulare din Oceania), de modelul cultural, structura demografică și proporția oamenilor care locuiesc singuri (Japonia), de proporția mare a imigranților (Qatar, EAU, Franța), de consumul de alcool sau droguri etc. Acest indicator se corelează foarte bine cu factorul religios, mai precis cu sondajele care evaluează importanța credinței în viața de zi cu zi (vezi punctul 46). Cu o rată de 0,83% sinucideri din totalul deceselor, suntem mult sub media mondială. Dintre statele europene, stau mai bine decât noi doar Grecia, Italia, Albania, Cipru, Turcia și Malta. (Sursa) 

49. Rata incidenței depresiei cronice este 1% în România (Sursa). Suntem cei mai puțin depresivi din U.E. 

50. Incidența afecțiunilor de sănătate psihică (11% din totalul populației României) ne clasează sub toate țările vestice dezvoltate. (Sursa). Este adevărat că la noi unele boli nu sunt identificate, tratate corespunzător și cuprinse în statistici, însă la fel de adevărat există țări similare României sau chiar mult mai sărace, dar cu incidențe mai ridicate (Lituania, Haiti, Cuba, Bolivia, Iran, Sudan, Yemen, Afganistan etc.). Deci nu este neapărat o chestiune de raportare „falsă”, diferențiată după nivelul dezvoltării economice. 

51. Conform acestui sondaj, 84% dintre români își spală mâinile cu apă și săpun după folosirea toaletei. Procentajul este mai ridicat decât în toate țările dezvoltate sondate, unde oscilează între 30% și 78%. 

52. Rata deceselor cauzate de supradoza de droguri. Suntem pe locul 90/183 și stăm mai bine decât majoritatea țărilor dezvoltate (Sursa). 

53. În mod ciudat, rata deceselor asociate consumului excesiv de alcool ne clasează sub majoritatea țărilor dezvoltate (Sursa). Spun „ciudat”, deoarece ne menținem la un nivel ridicat al consumului de alcool (Sursa). La noi se bea, dar nu se moare. Un popor care și-a creat propria lui imunitate. :))

54. În clasamentul mondial, Indicele biodiversității în România este unul moderat (Sursa). Acesta se calculează în funcție de numărul speciilor de păsări, reptile, amfibieni, mamifere, pești și plante, depinzând în mod evident de suprafața țării, de diversitatea mediilor de viață, de condiții climatice etc. Dintre statele europene foarte dezvoltate, ne depășesc Franța, Spania și Italia, dar le depășim pe toate celelalte: Germania, Austria, UK, Elveția, Norvegia, Suedia ș.a. 

55. Efectivul carnivorelor mari (urs, lup, râs) este cel mai bun din Europa (Sursa), ceea ce arată sănătatea ecosistemelor din Carpați. Hărți tematice aici.

56. Cadrul natural variat și ofertant pentru relaxare și turism (chiar dacă nu este valorificat la potențialul maxim). Unele țări sunt prea netede (Olanda, Danemarca), altele nu au mare (Elveția, Austria), iar altele au apa prea rece (Norvegia, Suedia). 

„Nu cred ca a menționat nimeni, dar faptul că avem și munți mișto, și ieșire la mare cu diverse plaje e un lucru mai tare decât vă dați seama mulți. În luna mai/iunie poți să schiezi în Bucegi și în sub 4 ore să fii pe plajă.” 

Ce alte criterii/aspecte vă mai vin în minte? Aștept cu interes comentariile dumneavoastră!

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

4.09.2022