Subiect și rezolvare geografie bac, iulie 2019

          Aveți mai jos subiectul și un exemplu de rezolvare. Dacă aveți întrebări și neclarități, nu ezitați să lăsați un comentariu!

SUBIECTUL I
A. 1. Suedia.
2. Varșovia

B. 1. C
2. Elveția
3. 13

C. 1. c.
2. c.
3. b.
4. d.
5. c.

D. Statul marcat pe hartă cu litera A este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar cel marcat cu E este Republica Moldova.
- Regatul Unit are climă temperat-oceanică, spre deosebire de Republica Moldova, care are climă temperat-continentală.
- Această diferență se explică, pe de o parte, prin deschiderea la Oceanul Atlantic a Regatului Unit, clima sa fiind influențată de Curentul Cald al Atlanticului de Nord și de circulația vestică a maselor de aer, și, pe de altă parte, de așezarea Republicii Moldova în interiorul continentului, clima sa fiind influențată de continentalismul pronunțat și de anticiclonii siberieni.
- Chiar dacă Regatul Unit are o așezare la latitudini mai mari, totuși temperaturile sale pe timp de iarnă se mențin mai ridicate (în general pozitive) decât în Rep. Moldova (frecvent negative), ca urmare a efectului de moderare climatică impus de ocean și de Curentul Cald al Atlanticului de Nord în special.
- De asemenea, tot ca urmare a efectului moderator al oceanului, în timpul verii temperaturile în Regatul Unit (15ᵒ - 20ᵒ) sunt mai scăzute decât în Rep. Moldova (20ᵒ - 25ᵒ).
- În Regatul Unit predomină vânturile de vest, spre deosebire de Republica Moldova unde vânturile dominante sunt crivățul și suhoveiul.
- Regatul Unit înregistrează o cantitate de precipitații mult mai mare (800 - 1500 mm) decât Rep. Moldova (500 - 600 mm), din cauza circulației maselor de aer vestice, dinspre ocean.
- Datorită reliefului jos și relativ neted, Rep. Moldova are un climat mult mai uniform decât Regatul Unit, care cunoaște o varietate impusă de munți (circa 1000 m altitudine): temperaturi mai mici și precipitații mai bogate în zonele cele mai înalte, vânturi de tip foehn în spatele acestor munți etc.

E. Factorii care influențează variația în cursul anului a debitelor din Europa sunt de natură climatică:
- Regimul precipitațiilor impune diferențe de debit. De pildă, în climatul mediteranean precipitațiile cad mai ales iarna; atunci și râurile vor avea debitul mai mare. În climatul temperat-continental, precipitațiile bogate de primăvară și începutul verii duc la creșteri spectaculoase de debit și chiar inundații.
- Variația temperaturii impune, de asemenea, diferențe de debit. În climatul mediteranean, râurile mici seacă pe timpul verii din cauza evaporației intense. La fel se poate întâmpla și cu unele râuri din climatul temperat-continental în lunile iulie-septembrie, când precipitațiile sunt mai reduse, iar evaporația este intensă. Pe de altă parte, înghețul din timpul iernii impune o diminuare a debitului, iar dezghețul zăpezilor de la începutul primăverii generează debite mai mari și chiar viituri sau inundații.
- Relieful poate fi un alt factor important. De exemplu, râurile din zona montană au creștere spectaculoasă în timpul ploilor torențiale sau pot să înghețe întreaga iarnă. Rar seacă, datorită aportului continuu din izvoare. La câmpie sunt mai expuse evaporației din timpul verii.


SUBIECTUL al II-lea
A. 1. Botoșani
2. Jiu

B. 1. Bârlad
2. B
3. Focșani

C. 1. d
2. b
3. c
4. a
5. a

D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera D este Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Carpații Moldo-Transilvani), iar unitatea marcată cu litera H este Podișul Sucevei.
- Podișul Sucevei are altitudini (500 - 600 m) mult mai joase decât Carpații Moldo-Transilvani (2100 m, vf. Pietrosu. M-ții Călimani).
- Podișul Sucevei este alcătuit doar din roci sedimentare, spre deosebire de Grupa Centrală a Carpaților Orientali care are în componență toate cele trei clase de roci (vulcanice, metamorfice, sedimentare).
- Ca tipuri specifice de relief, în Pod. Sucevei apar relieful structural, cel fluviatil, alunecări de teren, văi torențiale, iar în Carpații Moldo-Transilvani apar relieful vulcanic (M-ții Călimani, Gurghiu, Harghita), glaciar (M-ții Călimani), carstic (Cheile Bicazului), periglaciar și ruiniform (Rarău, Ceahlău).
- Grupa Carpaților Moldo-Transilvani este o unitate de orogen alpin, iar Pod. Sucevei o unitate de platformă (formată prin depunere de sedimente).
- Pod. Sucevei prezintă structuri monoclinale, spre deosebire de Carpații Moldo-Transilvani care prezintă structuri cutate și vulcanice.

E. 1. În unitatea de relief notată cu litera A (Subcarpații de Curbură) apar alunecările de teren ca urmare:
- a substratului geologic alcătuit din argile și marne, roci plastice predispuse la acest fenomen;
- a precipitațiilor torențiale;
- despăduririlor care expun versanții infiltrărilor și acțiunii erozive;
- cutremurelor frecvente din zona Vrancea care slăbesc coeziunea particulelor de sol și rocă;

2. Unitatea marcată cu litera F (Delta Dunării) prezintă suprafețe foarte întinse de apă (lacuri, bălți, mlaștini, brațele Dunării, canaluri, gârle), fiind o zonă greu accesibilă, cu puține localități, așezate pe grinduri. Solul nisipos, cu fertilitate scăzută pentru agricultură și instabil pentru construcțiile înalte (ca în marile orașe) este un alt factor restrictiv pentru locuire.


SUBIECTUL al III-lea
A. 1. 2013
2. 2015
3. 2007: 26 000 imigranți; 2013: 32 000 imigranți; diferența: 6 000;

B. 1. BM (bilanțul migratoriu) = I (nr. imigranților) - E (nr. emigranților)
BM 2013 =  32 000 - 14 000 = 18 000

2. BM 2015 = 28 900 - 16 400 = 12 500

3. În Finlanda mișcarea migratorie se caracterizează printr-un bilanț pozitiv, cu un număr aproximativ dublu al imigranților față de cel al emigranților. Această situație se explică prin:
- dezvoltarea economică, nivelul de trai ridicat și facilitățile financiare oferite de stat, care atrag numeroși imigranți, atât dinspre celelalte state europene, cât și de pe alte continente;
- politicile statului, permisive și încurajatoare pentru imigrație;
- regimul democratic, care atrage numeroși imigranți dinspre regiuni defavorizate civic, politic și economic (Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud), o parte dintre ei fiind refugiați de război, iar altă parte migranți economici.

C. 1. Marea Baltică, Marea Nordului;
2. Munții Alpi, Câmpia Germano-Polonă (Nord-Europeană), Pod. Bavariei, Munții Pădurea Neagră, Masivul Renan, Munții Harz;
3. Dunărea, Rin, Main, Canalul Dunăre Main-Rin, Elba, Mitteland Canal;
4. Hamburg, Munchen, Duisburg, Koln, Bremen, Stuttgart;
5. Hamburg, Duisburg;

D. 1. Amplit. term. medie anuală = T iulie - T ianuarie
Amplit. term. medie anuală Londra = 17ᵒ - 4ᵒ = 13ᵒ

2. Amplit. term. medie anuală Minsk = 17ᵒ - (-7ᵒ) = 24ᵒ

3. Diferența de temperatură între vară și iarnă este mai redusă la Londra (Regatul Unit) datorită efectului moderator climatic impus de vecinătatea cu Oceanul Atlantic. Minsk (Belarus) este așezat în Europa de Est, în interiorul continentului.

Între ocean și continent există o diferență de capacitate calorică. Altfel spus, vara oceanul se încălzește mai greu decât uscatul, la Londra fiind temperaturi mai scăzute decât la Minsk. Iarna uscatul se răcește mai ușor decât oceanul, la Minsk fiind temperaturi mai scăzute decât la Londra. Tot iarna, climatul Europei de Vest (inclusiv al Londrei) este îmblânzit de Curentul Cald al Atlanticului de Nord, care transferă căldură dinspre zona tropicală.

E. 1. - Grecia are teritoriul mult mai fragmentat decât Portugalia, cu numeroase insule (Creta, Rodos, Ciclade, Sporade, Lesbos etc.) care, evident, nu pot fi conectate prin căi ferate din cauza distanței dintre ele.
- Grecia are relief montan și stâncos, mai greu accesibil pentru căi ferate, pe o suprafață mai mare decât are Portugalia.

2. Creta, Rodos.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose
4.07.2019