Pregătire Geografie Bac: Cum recunoaștem tipul de climă din diferite grafice?

          Unul dintre cititorii blogului m-a rugat să-i explic cum poate recunoaște tipul de climă din graficele care pot pica la subiectul III E. Pentru început vom înțelege modul de reprezentare a parametrilor climatici pe aceste grafice, apoi vă voi arăta cum să deduceți tipul de climă, iar la urmă aveți și temă de gândire.



Ce reprezintă graficele climatice
          Sunt sintetizări ale principalilor parametri climatici: temperatura medie lunară și precipitațiile medii lunare. Pe axa orizontală sunt înșirate cele 12 luni:
  • I, II, III ... XII sau
  • I, F, M ... D sau
  • 1, 2, 3 ... 12

 Fig.2. Un grafic climatic cu temperatura medie anuală (puncte și linie)
și precipitațiile medii anuale (coloane)

          Pe axa verticală apar notate valorile temperaturii în dreapta și valorile precipitațiilor în stânga (sau invers).
          De obicei precipitațiile sunt reprezentate prin coloane, fiecărei luni corespunzându-i o coloană. Cu cât coloana este mai înaltă, cu atât cantitatea de precipitații este mai mare. Pentru a afla valoarea exactă dintr-o lună, urmărim capătul coloanei din partea de sus. De aici ne deplasăm cu privirea perfect orizontal (ne putem folosi de o riglă) până în marginea graficului unde sunt trecute valorile precipitațiilor și citim valoarea corespunzătoare. Dacă nimerim între două valori ale scării (să zicem la jumătatea dintre valorile de 60 și 70 mm), atunci valoarea noastră va fi de 65 mm.
         De obicei temperaturile sunt reprezentate prin puncte unite cu o linie. Cu cât punctul apare mai sus pe grafic, cu atât luna respectivă este mai călduroasă, iar cu cât este mai coborât cu atât luna este mai friguroasă. Ca și în cazul precipitațiilor, și aici ne vom deplasa orizontal pentru a afla valoarea exactă a temperaturii.
        Pe unele grafice pot fi reprezentate doar temperaturile, iar pe altele doar precipitațiile. De asemenea, temperaturile pot apărea mai rar sub formă de coloane, iar precipitațiile prin puncte și linie. Trebuie să fiți foarte atenți să nu le confundați!

Câteva sugestii și precizări
În cazul temperaturilor:
  • pot exista și valori negative (sub 0° C);
  • cu cât linia temperaturii este mai puțin sinuoasă, cu atât climatul este mai moderat. Caracteristica aceasta este tot mai evidentă cu cât ne ducem mai mult spre Vestul Europei;
  • cu cât linia temperaturii este mai sinuoasă, cu atât diferența dintre vară și iarnă este mai accentuată. Caracteristica aceasta este tot mai evidentă cu cât ne ducem mai mult spre extremitatea estică a continentului;

În cazul precipitațiilor:
  • cu cât coloanele sunt mai asemănătoare, cu atât precipitațiile cad mai uniform de-a lungul anului;

Cum recunoaștem tipurile de climă pe astfel de grafice
          Să luăm fiecare caz în parte (doar tipurile de climă specifice Europei). Urmăriți indiciile în paralel cu graficul dat exemplu pentru fiecare:

1) Climatul temperat-oceanic
  • temperaturi pozitive în toate lunile;
  • diferența dintre temperaturile de iarnă și de vară este relativ mică (5 ... 15° C);
  • precipitațiile cad în fiecare lună în cantități relativ asemănătoare;
  • dacă adunăm valorile precipitațiilor din toate lunile, ar trebui să rezulte cam 700 – 1500 mm anual (chiar mai mult în cazurile mai rare), fiind climatul cel mai ploios; Deci dacă apare pe grafic cantitate mare, aproape sigur este din climatul temperat-oceanic. Singurul climat cu precipitații bogate mai poate fi cel montan. Pentru a-l deosebi, climatul montan are și temperaturi negative iarna (și uneori în noiembrie, martie).

2) Climatul mediteranean
  • temperaturi pozitive în toate lunile;
  • temperatura în iulie cea mai ridicată din Europa (25° ... 28° C);
  • precipitațiile cad mai ales în lunile de iarnă și foarte puțin în cele de vară;

3) Climatul temperat-continental
  • temperaturi negative în 1, 2 sau 3 luni de iarnă, dar nu mai puțin de -5° C;
  • temperatura în iulie de 20° ... 25° C;
  • precipitații neuniforme, de obicei mai puține iarna și mai multe primăvara târziu și vara;

4) Climatul temperat-continental rece (sau boreal)

  • temperaturi negative în 2-4 luni de iarnă;
  • pot coborî până la -10° C;
  • temperaturile de vară de 15° ... 20° C;
  • precipitații anuale de 500 – 600 mm;

5) Climatul temperat-continental excesiv (sau semiarid)
  • diferență mare de temperaturi între vară și iarnă (cca 30° C);
  • temperatura în iulie de cca 25° C;
  • temperatura în ianuarie de cca -5° C;
  • cantitate anuală foarte mică de precipitații (250 ... 400 mm);

6) Climatul subpolar
  • cele mai multe luni cu temperaturi negative (4-6 luni);
  • cele mai scăzute temperaturi de vară (10° ... 15° C);
  • cele mai scăzute temperaturi de iarnă (-15° ... - 10° C);
  • diferență mare de temperaturi între vară și iarnă;
  • precipitații anuale reduse (300 ... 450 mm);

Aplicații. Recunoașteți tipurile de climă din cele 6 grafice de mai jos! Argumentați alegerea făcută!




___
Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose
16.06.2016

20 de comentarii:

hyperion spunea...

e mult mai usor sa identifici clima statului daca, cunosti harta climatica a europei

AdminGeografilia spunea...

În unele situații nu se specifică din ce oraș/stat este diagrama respectivă, ci trebuie să deduci în funcție de temperatură și precipitații.

Cosmin spunea...

la climatul mediteranean ce precipitatii avem ?600-900mm pe an e bn?

AdminGeografilia spunea...

Ca precipitații medii, da. Dar există regiuni ceva mai secetoase (Atena, sud-estul Spaniei etc.) unde precipitațiile pot fi de 400 - 600 mm. La fel, există regiuni ceva mai umede (Dalmația din Croația, Muntenegru, Roma etc.) unde precipitațiile pot fi de 600 - 1000 mm și chiar mai mult.

Raluca spunea...

In primul grafic, cel cu temperatura pana la -5°C care este climatul?

AdminGeografilia spunea...

Temperat-continental

Raluca spunea...

Multumesc!

Anonim spunea...

În al doilea grafic, dintre cele care trebuie recunoscute de către cititori.
1. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă :
a. ecuatorial
b. mediteranean
c. temperat-oceanic
d. subpolar
2. Factorul climatic care determină cantităţile medii anuale mari de precipitaţii este:
a. circulaţia estică a maselor de aer
c. regimul temperaturii aerului
b. regimul radiaţiei solare
d. circulaţia vestică a maselor de aer
Eu am pus 1c şi 2d

AdminGeografilia spunea...

Nu știu la care te referi.

Anonim spunea...

https://3.bp.blogspot.com/-BM96E7yFJOY/V2LxfclTh1I/AAAAAAAAHkc/-rmYPq3IU4QZ8s1u3FUIphAiHpfLU3CXgCLcB/s1600/grafic%2Bclimatic%2Bbac8.png

AdminGeografilia spunea...

E bine.

Unknown spunea...

Dar la 3?

AdminGeografilia spunea...

Ce 3?

Anonim spunea...

Buna am o nelamurire, daca ma puteti ajuta in legatura cu un grapif pe care l am intalnit la un test de antrenament
email: tradex.alin@yahoo.com

AdminGeografilia spunea...

Bună ziua! Trebuie să vă trimit un e-mail ca să vă rog să vă ajut?

AdminGeografilia spunea...

Pentru a-mi trimite graficul, am pagină de facebook și adresă de mail la CONTACT: https://geografilia.blogspot.com/2020/04/intrebarile-cititorilor.html

Unknown spunea...

Mă puteți ajuta la graficul 3 de la aplicații, unde mm-10 și temperatura 2 grade. Care este temperatura medie anuală și denumirea climei

AdminGeografilia spunea...

Nu știu oa care te referi prin „mm-10 și temperatura 2 grade”.

Anonim spunea...

Bună ziua mă poate ajuta și pe mine cineva cum sa descifreze o climograma

AdminGeografilia spunea...

O climogramă este o diagramă climatică.

Pe ea putem vedea temperaturile prin puncte, reprezentând temperatura fiecărei luni, unite cu o linie. Cu cât punctul este mai sus pe grafic, cu atât temperatura este mai ridicată. Pe lateral vei observa valorile temperaturii, în grade Celsius. Pentru fiecare punct, te uiți orizontal până vei intersecta axa cu valorile temperaturilor. Aici citești câte grade sunt în luna respectivă.

De asemenea, prin coloane poți observa precipitațiile lunare. Cu cât coloana este mai înaltă, cu atât precipitațiile sunt mai bogate. Din vârful coloanei, te deplasezi orizontal până vei intersecta de data aceasta axa cu valorile precipitațiilor de pe lateral, exprimate în mm. Acolo citești valoarea din luna cu pricina.

Trimiteți un comentariu