Un lac cu adevărat special (imagini maps.google)

          Se află în Asia Centrală. Are o caracteristică foarte rar întâlnită, fiind de o spectaculozitate aparte.



Fig.1. Poziţia lacului Alakol în Asia Centrală. (click pt. a mări)

Vizualizare hartă mărită

Fig.2. Lacul Alakol în centrul imaginii, cel mai extins.

          Lacul Alakol (vezi fig.2) împreună cu lacul Aibihu (în SE) şi lacul Sasyqkol (NV) sunt amplasate pe un aliniament în culoarul tectonic ce face legătura între dep. Dsungariei din China (SE) şi câmpiile Kazakhstanului (NV). Culoarul străpunge munţii desprinşi din Tian-Şan şi Altai. Se pare că circulaţia maselor de aer are loc dinspre Dsungaria spre Kazakhstan, canalizate fiind prin culoarul îngust.Efectul îngustării este accelerarea deplasării maselor de aer până la 190 km/h.
          Vânturile extrem de puternice din regiune, adevărate uragane, generează valuri uriaşe, care erodează ţărmul nordic al lacului Alakol. În consecinţă, acesta se deplasează cu câţiva kilometri anual, fiind “Cel mai migrator lac de pe Pământ” (după Cătălina Şerban şi co, 2006).

Vizualizare hartă mărită

Fig.3. Aspect al ţărmului nordic, lacul Alakol. Se observă suprafeţe inundate extinse în spatele liniei ţărmului, indicând tendinţa de migrare a lacului.

 

Vizualizare hartă mărită

Fig.4. Alakol – detaliu ţărmul nordic. Drumuri inundate, efect al migraţiei lacului.

          Eroziunea ţărmului în Nord ar fi dus doar la o alungire a cuvetei lacustre, ci nu la o migrare completă, dacă la capătul celălalt al lacului (S) nu ar fi avut loc colmatarea intensă a cuvetei. Din munţi coboară numeroase organisme fluvio-torenţiale ce depun sedimentele sub forma unor conuri de dejecţie (agestre) foarte voluminoase. Acestea colmatează treptat partea terminală a lacului. Să urmărim câteva imagini:

Vizualizare hartă mărită

Fig.5. Un torent a depus un uriaş con de dejecţie ce sugrumă coada lacului. În prezent, torentul ocoleşte pe la Sud vechiul con, depunând sub forma unuia mai mic. Mărind imaginea, se pot observa numeroase alte agestre pe ambele laturi ale culoarului. Ochiul de apă din Sud ne sugerează vechea poziţie a Alakolului când erau alipite.

          Ne întrebăm dacă Alakolul avea în trecut o poziţie chiar mult mai la Sud de acest ochi de apă. Să fi fost oare alipit cu lacul Aibihu, situat la zeci de km în Sud, în dep. Dsungaria? Mai ales că întreg culoarul, între Alakol şi Aibihu, este puternic sedimentat de conurile de dejecţie ce ar acoperi fostele poziţii ale lacului. Pentru a observa conurile de dejecţie din culoar, navigaţi în figura de mai jos, folosindu-vă de butoanele din stânga-sus!

Vizualizare hartă mărită

Fig.6. În Nord Alakol, în Sud Aibihu.

          “Lacul migrator” mai are şi alte trăsături mai mult sau mai puţin enigmatice. Deşi este alimentat de multe râuri de munte, apa este sărată; multe dintre lacurile din zonă au nivelul în scădere, unele fiind chiar în pericol de secare, dar nivelul său creşte în continuu (după Cătălina Şerban şi co, 2006).

          Bibliografie
Şerban, Cătălina şi co, 2006, Curiozităţi despre Terra, Ed. Nomina, Piteşti
http://www.maps.google.com

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Autor: Tudose Ionut

Data: 24.12.2010