Bidonville-uri în Mumbai. Imagini satelitare

          Bidonville-urile sunt ansambluri de locuinţe precare, construite din resturi de materiale recuperate (sticlӑ, plastic, carton), pe spaţii ilegale, caracterizate de supraaglomeraţie şi desfӑşurare hazardatӑ, condiţii insalubre de viaţӑ, rate ridicate ale infracţionalitӑţii şi şomajului, educaţie deficitarӑ, absenţa surselor de apӑ potabilӑ, a electricitӑţii şi a sistemului de canalizare, fiind veritabile focare ale sӑrӑciei.

Fig.1. Supraaglomeraţia, amplasarea în spaţii nesigure şi ilegale, inaccesibilitatea echipelor de intervenţie fac din bidonville-uri cele mai vulnerabile spaţii la inundaţii şi alte hazarde. (Sursa foto: link)

          Sunt cunoscute şi sub alte denumiri, chiar dacӑ apar unele diferenţieri de sens:

• Mapane, Matiti în Gabon; 
• Gecekondus în Turcia; 
• Favelas în Brazilia; 
• Jhugi, Bustee în India; 
• Kachi abadi în Pakistan; 
• Slum, Kijiji, Korogocho în Kenia; 
• Mudduku în Sri Lanka; 
• Imijondolo, Township în Africa de Sud; 
• Karyane în Maroc; 
• Bairro de Lata în Portugalia; 
• Lušnynai în Lituania; 
• Kartonsko naselje în Serbia; 
• Barrio în Rep. Dominicanӑ; 
• Ranchos în Venezuela; 
• Asentamientos în Guatemala; 
• Cantegriles în Uruguay; 
• Ciudades perdidas, Colonias în Mexic; 
• Invasiones în Ecuador, Columbia; 
• Poblaciones Callampas, Poblas, Campamentos în Chile; 
• Chacarita în Paraguay; 
• Chabolas în Spania; 
• Pueblos jóvenes, Barriadas în Peru; 
• Villas miseria în Argentina; 
• Precario, Tugurio în Costa Rica.

          În general apar la periferia marilor metropole, mai ales în statele în curs de dezvoltare, ca urmare a unui proces dublu: în primul rȃnd “atracţia urbanӑ” exercitatӑ asupra populaţiei rurale, dar şi “respingerea socialӑ” a claselor sociale urbane inferioare spre astfel de spaţii mizere.

          În 2001, 924 milioane de oameni, adicӑ 31,6% din totalul populaţiei urbane mondiale, trӑiau în slums (=bidonville-uri). Majoritatea dintre aceştia erau în regiunile în curs de dezvoltare, constituind 43% din populaţia urbanӑ, faţӑ de 6% în regiunile dezvoltate. (Global Report of Human Settlements 2003). Conform aceluiaşi raport, se pare cӑ dupӑ 2030 populaţia bidonville-urilor va fi dublӑ (peste 2 miliarde de locuitori). Rata de creştere a populaţiei bidonville-urilor, mult mai acceleratӑ decȃt media globalӑ, certificӑ menţinerea metropolelor ca poli de atracţie pentru populaţiile rurale sӑrace, descentralizarea influenţei economice a marilor oraşe constituind o necesitate.

          Bidonville-urile Mumbaiului

          Peste jumӑtate din populaţia metropolei indiene trӑieşte în bidonville-uri, pe un areal reprezentȃnd doar 6% din suprafaţa oraşului. Vӑ propunem mai departe mai multe imagini satelitare concludente cu bidonville-urile Mumbai-ului, insistȃnd pe un fenomen extrem de interesant: În proximitatea metropolei existӑ Parcul National Sanjay Gandhi. Între acesta şi oraşul propriu-zis, bidonville-urile cȃştigӑ tot mai mult teren, pӑtrunzȃnd chiar în aria protejatӑ.

Vizualizare hartă mărită

Fig.2. Poziţia oraşului Mumbai pe coasta de vest a Indiei. La N de Mumbai şi la V de Thane se desfӑşoarӑ Parcul Naţional Sanjay Gandhi (culoare verde-închis)

Vizualizare hartă mărită

Fig.3. Barӑcile aglomerate haotic pӑtrund printre clӑdirile albe rӑmase ca nişte insule, ce fac parte din planul oraşului. În dreapta imaginii apare limita Parcului Naţional.

Vizualizare hartă mărită

Fig.4. Bidonville intravilan în centrul imaginii. Spaţiile publice sau private rӑmase libere (cum este cel din centru-stȃnga) mai mult timp adesea sunt acaparate de populaţia sӑracӑ.

Vizualizare hartă mărită

Fig.5. Contraste specifice Mumbaiului: clӑdiri moderne, bidonville-uri şi Parcul Naţional Sanjay Gandhi.

Vizualizare hartă mărită

Fig.6. Bidonville-urile acoperӑ imediat toate spaţiile libere. În aceastӑ imagine doar gardul se mai aflӑ între Parcul Naţional şi barӑci. 

Vizualizare hartă mărită

Fig.7. Pӑtrunderea bidonville-urilor sub formӑ de panӑ spre aria protejatӑ.          

          Bibliografie

United Nations Human Settlements Programme, The Challenge of Slum, Global Report of Human Settlements 2003, Earthscan Publications, Londres, 2003, Un-Habitat 
http://maps.google.com/

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

12.12.2010