Doi ani de COVID19. Cum să gestionezi epidemia prin paradoxuri?

Singura țară din lume, dintre cele afectate de COVID19, care încă din martie 2020 pare a fi învins boala, este cea în care aceasta a apărut, anume China, ceea ce dă de gândit. Despre experimentele de la Wuhan pe coronavirusuri, preluând proteine de la lilieci, se făceau reportaje în urmă cu 6 ani (Sursa: RaiTV, min. 4:53). Institutul de virusologie din Wuhan se află la câteva sute de metri de piața cu animale unde au fost înregistrate oficial primele cazuri de SARS-COV2 la finalul lui 2019. 

Mediul oceanic (vizualizare interactică)

THE DEEP SEA este o pagină de internet interactivă, simplă și captivantă pe care puteți descoperi speciile faunei marine și curiozități despre mediul oceanic, începând de la stratul fotic (de suprafață) până la cel hadal, adică până-n străfundul Gropii Marianelor. Derulând, veți coborî în întunericul oceanului... 

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Ionuț Tudose 

15.11.2021

Nedeile de pe culmile Carpaților

Sursa foto: culturaneamt

Un articol deosebit, la fel ca atâtea, scris de George Vâlsan, pe care vă invit să îl parcurgeți și dumneavoastră. 

București pe o hartă maghiară veche (1808)

Pe o hartă mai puțin cunoscută, publicată de Janos Lipszky în 1808, Mappa Generalis Regni Hungariae, cu scara 1:470 000 și disponibilă pe David Rumsey Map Collection, apare la marginea de răsărit și orașul București. Iată cele mai interesante lucruri legate de acesta ce pot fi observate:

Un bilet de liberă circulație, Urlați, 1916

Pentru că trăim vremuri dificile, epidemice, în care avem nevoie de justificarea deplasării noastre în anumite contexte, mi s-a părut interesant de publicat acest bilet de liberă circulație din 1916, găsit de un prieten urlățean în podul casei bătrânești. 

Un prototip de hartă cu iluzie optică de mișcare

În lucrarea de dizertație introdusesem și această hartă a influențelor climatice de pe teritoriul orașului Urlați. Sub ea o hartă care sugerează mișcarea plăcilor tectonice într-o zonă cu contact de tip rift. Chiar dacă din 2012 nu am mai revenit asupra ideii, rămâne totuși o chestie interesantă:

Școala online este o porcărie

De foarte mulți ani am una dintre cele mai utilizate resurse online pentru elevii și profesorii din România la ora de geografie (Geografilia), deci sunt un fin cunoscător al avantajelor internetului. Însă dintotdeauna am promovat tehnologia doar ca pe un instrument complementar educației, nu ca pe unul impetuos aplicabil ori necesar omniprezent. Ceea ce era evident, că tehnologia nu poate fi școala însăși, a fost dovedit de ultimul an și jumătate. 

Vaccinare obligatorie pentru profesori și elevi?

Cu câteva luni în urmă, o colegă de cancelarie a zăcut în pat aproape o săptămână după vaccinul antiCovid. Din fericire și-a revenit. Tot pe atunci m-a contactat mama unei eleve pentru a o învoi, deoarece „făcuse rapelul și avea dureri musculare și de cap”. S-a făcut și ea bine. Merg zilele acestea la inspectorat pentru a ridica o hârtie. La coadă o colegă profesoară vorbea plângând cu paznicul; se cunoșteau. Rămăsese văduvă. Soțul dezvoltase tromboze după vaccin, care i-au afectat în timp organele interne. Imediat aflu că prietena unei alte colege de cancelarie a făcut adenopatie la numai 2-3 zile după „imunizare”... 

Sondajul lunii septembrie: Cât durează vara?

Multă vreme am uitat seria Sondajelor Lunii, în pofida interesului acordat de cititori. Așa că, iată, revin cu unul nou, din același registru al surprinzătoarelor abordări, observând cum cercetătorii dedică astăzi multă energie studiului schimbărilor climatice: fac măsurători, analizează date, diagrame evolutive, formulează ipoteze, unii chiar alarmează direct sau indirect prin intermediul mass-media... 

Clădiri bucureștene în stil Art Nouveau

Capitala Art Nouveau-ului în România este fără îndoială Oradea, în București fiind mai slab reprezentat. Apar mai degrabă elemente integrate sau intersectate cu alte curente contemporane acestuia. Prin promenadele urbane ni se dezvăluie totuși câteva obiective spectaculoase ce nu trebuie ratate. 

Liniști și schituri – Băile Olănești

După 5 zile dezamăgitoare pe litoralul românesc în zona Constanța-Mamaia, cu prețuri prea mari și servicii slăbuțe, cu prea multe manele și gălăgie, cu multă mizerie (chiștoace, hârtii, pungi, bețișoare, pahare) și cu o atmosferă în general respingătoare, am tras concluzia că singurele lucruri bune sunt marea, dacă știi unde să cauți un loc potrivit pentru scăldat, eventual cât mai departe de „masele populare”, dar și comorile subevaluate de turiști, precum Muzeul Marinei, Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă și Muzeul Ion Jalea, Delfinariul, Acvariul și Cazinoul, Palatul Reginei Maria, ruinele Tomisului ș.a. 

Perseidele. Maximul în noaptea de 12-13 august

Perseidele reprezintă un fenomen astronomic specific lunii august, în timpul căruia pot fi observați numeroși meteori. Aceștia sunt dâre luminoase pe cerul nopții, lăsate de particulele aprinse după intrarea în atmosfera terestră. Roiul respectiv de particule este rezultatul dezintegrării parțiale a unei comete la apropierea de Soare. Meteorii sunt numiți popular „stele căzătoare”, neavând nicio legătură însă cu uriașele corpuri cosmice incandescente. 

Din perioada romantică a cartografiei

Iată câteva minidocumentare din vremea când hărțile și globurile se făceau mult mai greu, cu multă pasiune și dedicare. Am adăugat și două filmulețe din zilele noastre, pentru că profesionalismul nu a dispărut.

Oceania

Oceania este numele unei regiuni care grupează mii de insule din Oceanul Pacific. Cu excepția Noii Zeelande și a Noii Guinee, insulele au dimensiuni mici, fiind de origine coraligenă și vulcanică. Unele sunt state independente (Fiji, Tonga etc.), iar altele sunt teritorii dependente de alte țări (Samoa Americană, Hawaii, Polinezia Franceză etc.). 

Povești de la catedră 25: Plecarea de la gimnaziu

Am avut și ultimele ore la gimnaziu; din septembrie voi preda doar la liceu. Despărțirea de acești copii nu a fost ușoară. La întâlnirea finală mi-au prezentat în compuneri impresiile lor despre oră, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut... Multe m-au sensibilizat, au compus poezii, și-au ales cuvintele. Copii... 

Povești de la catedră 24: Plângăcioșii

Poate sunt cam sadic, dar chiar mi se par simpatici plângăcioșii. Nu văităreții din nimic la orișice ocazie, că lecția e prea grea, că testul e prea lung, că setea îi doboară..., ci aceia care efectiv plâng din pricina notelor. Varsă lacrimi, valide sau de crocodil, pentru „copilăria distrusă” și pentru viitorul compromis, stârnind uneori valuri de compasiune în jur: „Profu’ e terorist! Chinuie elevii.” 

Povești de la catedră 23: Școala ideală

În școala ideală profesorul și elevul lucrează în armonie. Elevii între ei asemenea. Aceștia vin de plăcere și se simt bine. Școala perfectă este mai curată și mai confortabilă, cu mobilier mai rezistent și aer condiționat. Colegi mai civilizați și mai disciplinați. Fără bullying și fără gălăgie. În general există mai mult respect între toți. 

Povești de la catedră 22: Vals adolescentin

Și sufletul dansează în ritmuri amețitoare, atingând apogeul grației pe la vârsta adolescenței. Dansul nu se poate numi altfel decât VALS, de la Vise, Aspirații, Libertăți, Speranțe... Anii curăției, ai iubirii și ai năzuințelor celeste. 

Povești de la catedră 21: Gânduri la final de clasa a VIII-a

La finalul primului meu an, am cerut elevilor să îmi scrie aspectele plăcute lor la ora de geografie, nemulțumirile și sfaturile de îmbunătățire a lecțiilor, precum și o opinie vizavi de utilitatea celor învățate. M-au impresionat mesajele copiilor, cu precădere al unei eleve de clasa a VIII-a. 

Povești de la catedră 20: Titularizarea

La vârsta grădiniței și în clasele mici, pe maidanele mult îndrăgite se mai strângeau copiii în jurul meu să mă asculte. Habar n-am ce le povesteam, chiar nu mai rețin, dar cu siguranță nu discutam probleme geografice. Cred că îi atrăgea talentul meu de „a prosti” lumea. Tot pe atunci descopeream în atlas culorile țărilor, care iremediabil m-au captivat. Cert este că acum, după 25 de ani de la acele episoade, îmi este greu să mă hotorăsc dacă îmi place mai mult a face educație sau a face geografie. 

Povești de la catedră 19: Ce materie predau?

Aventura mea la catedră ajunsese într-o nouă școală gimnazială, unde curiozitatea și interesul elevilor pentru învățare formau un tot pe cât de armonios, pe atât de amuzant uneori. Am constatat aceasta încă de la prima mea întâlnire cu acel colectiv. 

Povești de la catedră 18: Tuberculoza

Pe scurt: 2 luni internat în spital, 9 luni tratament medicamentos, 15 luni absent de la catedră. Nu chiar pe moarte, dar nici mult nu mai aveam! Eram la Ploiești, spre finalul anului al doilea de predare, după o perioadă de înrăutățire continuă a sănătății. Am mers la control și am făcut o radiografie. Diagnosticul: tuberculoză, o formă destul de grea, cu mai multe caverne pe plămâni. 

Povești de la catedră 17: De la invidie la implicare

În activitatea noastră suntem încercați uneori de un profund sentiment al propriei inutilități. Îl simțim în fața capetelor adormite pe bănci și a căscatului prelungit, în spatele monologurilor noastre nepiperate și a întrebărilor retorice care refuză să devină discuții, în fața gălăgiei și a dezordinii incontrolabile sau în fața indiferenței acaparatoare. Reflectăm asupra insuccesului, întrebându-ne dacă nu cumva ne-am greșit profesia. 

Povestea migranților (proiectele elevilor la opționalul „Migrațiile Contemporane”)

În anul școlar încheiat am implementat și predat două opționale de tip disciplină nouă, care au stârnit interesul și implicarea elevilor. Acestea au făcut parte din CDȘ-ul a două clase de-a XI-a, specializarea Științe Sociale, câte unul pentru fiecare clasă (1 oră/săptămână). Primul a abordat problematica poluării și a protecției mediului, iar al doilea, despre care vorbim mai departe, a transformat migrațiile actuale în obiect de studiu. 

Cât de bune sunt colegiile bucureștene „de top”? O analiză statistică comparată

ASPECTE INTRODUCTIVE 

În mentalul colectiv (elevi, părinți, profesori, mass-media), cele mai bune licee, pentru care se bat, se zbat și răzbat absolvenții clasei a VIII-a, sunt așa-numitele „licee de top”. După o simplă căutare pe internet, identificăm multe clasamente având mereu în prim-plan unități școlare precum C.N. Sf. Sava, C.N. Gh. Lazăr, C.N. Tudor Vianu, C.N. Gh. Șincai, C.N. M. Viteazul ș.a. 

Subiect și rezolvare geografie bac, iunie 2021

Am atașat rezolvarea subiectului de anul acesta. Pentru nelămuriri, lasați un comentariu sub această postare. Dacă ați folosit materialele din GEO BAC pentru pregătire, nu ezitați să lăsați un comentariu după afișarea rezultatelor cu nota obținută.

Între demnitate și slugărnicie

Înaintea meciului amical Anglia-România, Ionuț Nedelcearu și Nicolae Stanciu au fost singurele coloane vertebrale care au purtat cu cinste drapelul național în piept. Singurele coloane drepte în fața îngenuncheaților solidari cu mișcarea extremistă americană „Black Lives Matter” care incendiază vitrine, dărâmă statui, profanează simboluri naționale și agresează trecătorii. Toate acestea presărate cu discursuri justițiare, egalitariste sau revendicative, într-un teatru al absurdului, al haosului și al rasismului contra albilor (încurajat adesea de... unii albi cu puțini neuroni acasă). 

Curiozități ale calendarului

De ce august are 31 de zile, chiar dacă urmează după o lună la fel de lungă? Ce caută Plugușorul la sfârșitul lui decembrie, din moment ce urează belșugul primăvăratic? De ce septembrie se traduce luna „a șaptea”? Răspunsurile pe infograficul de mai jos. 

Sondaj - „Povești de la catedră”

După ce ați citit seria „Poveștilor de la catedră”, vă rog să votați episodul favorit și să îmi scrieți impresiile dumneavoastră. Completați SONDAJUL ACESTA. Vă mulțumesc! 

Ionuț Tudose

22.05.2021

Povești de la catedră 16: Cui îi este frică de feedback?

A iscat rumoare și indignare pe internet o inițiativă absolut necesară a Consiliului Național al Elevilor, prin care profesorul urmează a primi obligatoriu observții/sfaturi/nemulțumiri din partea elevilor săi la final de semestru. Comentariile „didactice” depreciative la adresa „țâncilor și mucoșilor” au inundat platformele media, ceea ce mi se pare un simptom al nesiguranței cronice. 

Povești de la catedră 15: Te mănâncă ăștia!

Consiliu profesoral înainte de începerea anului școlar. Mi se oferă la dirigenție o clasă de-a XII-a și o accept cu tot dragul. „Săracu’ de tine! Te mănâncă ăștia!”, îmi parvin glumițele colegiale. Din partea direcțiunii, însă, toată încrederea și sprijinul. Nu știu dacă am fost prima variantă propusă, cert este că oricum nu dorea nimeni clasa asta. Doar era Baba-Cloanța, spaima spaimelor și urâciunea urâciunilor, nu? 

Povești de la catedră 14: Cele 14 sacoșe

În primul an aveam un elev cu o dizabilitate neuropsihică la o clasă de-a V-a. Acesta venea zilnic cu însoțitoarea, mama lui, care îl ajuta la lecții, la scris, la răspunsuri... o experiență inedită și pentru mine. Pe cât posibil l-am integrat în colectiv și a fost totul în regulă. Notele lui erau doar de 9 și 10, contextul îmi era tare ciudat... Bineînțeles că măream artificial și notele celorlalți, pentru a menține un echilibru. Copiii sunt copii și nu înțeleg chiar toate nuanțele... 

Povești de la catedră 13: „Pe vremea noastră”

Uneori glorificăm anii împrăștiați ai candorii și ne cufundăm într-un soi de mit al paradisului pierdut, care apoi apasă prea insistent. Ne cufundăm în acest amestec complex de melancolie și hiperbolizare, curăție și naivitate, emoție și meditație, clișee și modele dispărute: „Pe vremea noastră... era altfel!” 

Povești de la catedră 12: Revenirea

O întâmplare de acum patru ani: un copil din clasa a X-a, accidentat extrem de grav pe trecerea de pietoni chiar lângă liceu, revine din comă și lungi operații. Se deplasează deocamdată doar în cărucior, cu mare greutate. 

Povești de la catedră 11: Planșa îl face pe om!

Se apropia ziua inspecției, iar eu pregătisem un proiect de lecție, niște planșe didactice și o fișă de lucru. Emoții nu aveam, mai văzusem eu inspecții... 

Povești de la catedră 10: Tristă despărțire

A murit un elev de-al meu în clasa a XI-a. Un suflet curat ca un crin, foarte respectuos și chiar atras de geografie, dând răspunsuri inteligente la ore. Avea organismul blocat în dezvoltare, arătând ca un copil de 12 ani. Probabil a murit din cauza unor complicații. Am fost foarte mâhnit. 

Povești de la catedră 9: Gălăgia

Gălăgia este teribilă, ea blochează orice inițiativă și orice materializare a unui proiect bun. Gălăgia stresează, inhibă și afectează demersurile organizatorice ale profesorului. Destructurează lecții și împrăștie ideile prin aerul dens și poluat de compușii fonici. Ea se metamorfozează rapid într-un monstru gură-de-foc, descătușat, inhalator al minților. Gălăgia este concomitent iubită și renegată, acceptată și hulită. Este concomitent crescută și nerecunoscută de părinții ei, anume elevii. 

Povești de la catedră 8: Hristos a înviat!

După Paști profesorii obișnuiesc să îi salute creștinește pe elevi cu formula Hristos a înviat! De regulă se întâmplă aceasta o singură dată. După aceea revin toți la banala Bună ziua!, de frica imaginatei fantome a habotniciei. O greșeală! 

Povești de la catedră 7: O lumină din carte

Tot la liceul din episodul precedent a trebuit să suplinesc o colegă de economie, absentă la o clasă de-a XI-a, clasă destul de modestă cu care, de altfel, făceam și eu geografie. Pentru a umple timpul, am purtat niște discuții pe varii teme, în special cu un băiat mai țigănos din prima bancă. 

Povești de la catedră 6: Trupa de Șoc

Mă mut cu serviciul la București și îmi iau ore la două licee. Trec repede peste emoții și mă adaptez la noile vârste. Unul dintre licee avea mai multe profile: tehnic, mecanic, postliceală, filologie și clase de rugby. 

Povești de la catedră 5: Când unii elevi țin la profesor

În primii ani mulți profesori trec prin vânzoleala schimbării școlilor, până își înfig rădăcinile undeva. Cauzele sunt adeseori obiective, nu le detaliem aici, însă efectele negative se resimt atât asupra profesorului (instabilitatea locului de muncă, stresul examenelor), cât și asupra elevilor, aceștia fiind nevoiți să se adapteze la noi cerințe și noi caractere. 

Povești de la catedră 4: Testul

Povestioara de astăzi rememorează o faptă petrecută la clasa a VI-a. Evaluarea o făceam prin trei note: una pe ascultare, una pe un test și ultima, la finalul semestrului, pe întreaga activitate (plusurile din agenda mea). 

Povești de la catedră 3: Bătăușii

Suntem în același prim an de învățământ, dar într-un alt cartier al orașului. O școală bunicică, fără prea multe probleme iscate. Aici mi-am făcut botezul didactic, într-o zi de marți, ora 8.00, la o clasă de-a V-a. Erau vreo 25 de copii speriați, care mi s-au părut realmente extrem de mici. Abia le vedeam capetele deasupra băncilor, ceea ce m-a cam panicat într-un fel. 

Povești de la catedră 2: Veselul și olimpicul

În prima școală am văzut România flămândă. Scopul frecventării orelor, într-o măsură covârșitoare: cornul și laptele. Când împărțirea? Spre finalul programului, pentru că, altfel, miza prezenței la ore ar dispărea... Lăzile se goleau în 15 clipite ca 15 vise neștiute și irosite. Ce lecții!? Ce țări și ape!? Ce râvnă spre creste și zări!? Nimic... 

Povești de la catedră 1: Schimbarea la față

La sfârșitul facultății mă hotărăsc să devin profesor. Susțin examenul, obțin notă bună, îmi aleg trei școli gimnaziale din Ploiești și mă prezint la prima dintre ele pentru a-mi lua în primire orele: amorțeală de vacanță, garduri dăinuind din vremuri socialiste, ziduri jupuite așteptându-și de ample decade și ele fireasca renovare. Of, unde am nimerit!? 

Armenia (10 curiozități)

Așezată în sudul marilor înălțimi, Armenia este singura țară caucaziană 100% asiatică - cel puțin teritorial, întrucât din punct de vedere cultural apare la întrepătrunderea influențelor europene cu cele orientale. Nu este o națiune arabă, ci o ramură distnctă și foarte veche indo-europeană, adăpostind un bogat patrimoniu cultural-religios și natural. Să urmărim zece curiozități despre această țară fascinantă!

Însemnări de pandemie

Pentru că o cititoare dorea feed-back în legătură cu punctarea activităților extrașcolare, menționez că metoda a avut succes și a fost primită bine. Am primit poze și povești de la toate clasele, după cum urmează:

O hartă cu ping-uri în Amsterdam

Am găsit această hartă pe reddit. În 2019, 700 de bicicliști olandezi din Amsterdam au fost echipați cu un dispozitiv GPS ce le permitea să dea un 'ping' în zonele în care se simțeau nesiguri în trafic. Peste 36 000 de ping-uri au fost date, ajutând la crearea unei hărți care va fi folosită pentru îmbunătățirea infrastructurii. 

O cartografiere a dezechilibrelor europene

Partea I: Diferențele economice 

Brexit-ul a marcat un moment de cotitură în istoria recentă și iconomia constructului paneuropean. În cercurile analiste s-au menționat insistent, ca factori determinanți, motivațiile economice și presiunea fluxului imigraționist. Totuși, un rol important l-a jucat și mentalitatea colectivă, britanicii (în special englezii) dezvoltând în timp o identitate mai degrabă insulară decât una europeană, dovezile fiind numeroase în acest sens, de la banala circulație pe stânga și unitățile de măsură folosite, până la tensiunile istorice antifranceze sau antigermane. Mișcarea politică britanică eurosceptică a întâlnit astfel condițiile fertile pentru germinare și înfăptuire. 

Grafice gripă și infecții respiratorii acute

Deoarece statisticile constituie de fiecare dată o resursă inestimabilă pentru analize interesante, am accesat baza de date de pe site-ul cnscbt în legătură cu raportările cazurilor de gripă și infecții respiratorii în ultimii 3 ani. Am descoperit ceea ce vedeți mai jos. De când există COVID, au dispărut decesele cu gripă și s-au redus cu 60-70% infecțiile respirtorii acute (gripa clinică, IACRS, PNEUMONII). E meritul restricțiilor și măștii sau ceva substanțial a intervenit în modul de raportare a cazurilor?