Studiu de caz: Impactul și eficiența școlii on-line, disciplina geografie. Analiză comparată

INTRODUCERE. Ultimele două luni au produs transformări bruște și radicale în sistemul de învățământ românesc. Condițiile impuse prin ordonanțele emise de autorități au bulversat viața școlară în ansamblul ei, pe elevi, profesori și părinți laolaltă, influențându-ne, mai mult sau mai puțin, percepția generală asupra educației.

Un studiu detaliat la nivel național s-ar impune impetuos pentru a identifica și cuantifica efectele în plan educațional ale izolării la domiciliu și utilizării platformelor on-line. În ceea ce ne privește, ne vom rezuma mai departe doar la cazul particular al elevilor mei, a căror activitate a fost monitorizată în timpul orelor de geografie, atât off-line, cât și on-line (pe timp de izolare).

SCOPUL CERCETĂRII întreprinse a fost de a evalua gradul de implicare al elevilor mei și interesul lor pentru educație, în contextul izolării la domiciliu și utilizării mijloacelor digitale, comparativ cu situația premergătoare crizei. Perioada cuprinsă în studiu nu depășește anul școlar curent (2019-2020).

OBIECTUL CERCETĂRII l-au reprezentat elevii claselor la care predau în anul școlar 2019-2020, anume un total de 389 de elevi, din Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu” București și Școala Gimnazială nr. 179 București, eșantionați după cum urmează:

Fig.1. Eșantionul de elevi analizat.

Alte caracteristici importante ale eșantionului analizat:

• Mediul în care se află unitățile școlare: urban (București);
• Elevi domiciliați în mediul urban: circa 95% (Șc.179); 70-80% (LTCB);
• Caracteristici socio-economice și familiale: foarte variate;
• Acces la internet: Peste 95%;
• Platforme on-line utilizate: Google Meet + Classroom (VI, VII); Classroom (VIII, IX, X, XI, XII);

SURSE DE DATE ȘI METODOLOGIE. Datele utilizate au fost mai ales cele cantitative: plusurile din agenda profesorului, acordate constant în scop stimulativ și evaluator (răspunsuri, exerciții rezolvate, ieșirea la hartă, activități practice, materiale realizate, caiet ordonat, temele de pe classroom etc.). Acord aceste plusuri pentru a face din ele o notă semestrială pentru activitate („evaluare practică”). Colaborarea on-line cu elevii de liceu s-a desfășurat pe întreaga perioadă a stării de izolare, iar cea cu elevii de gimnaziu mai mult în a doua jumătate. Făcându-se deci pe platforme on-line, activitatea a fost ușor de cuantificat statistic.

Pe de altă parte, m-am bazat în acest studiu și pe date calitative, anume observații directe, individuale sau colective, asupra evoluției elevilor.

Fig.2. Un extras din agenda profesorului. Sistemul meu de monitorizare este destul de criptat. Fiecare număr are o semnificație, inclusiv distanța dintre plusuri. Cele scrise cu pixul au fost acordate la școală, iar cele editate cu negru au fost acordate on-line. Chiar dacă în timpul carantinei se remarcă unele variații, în esență sistemul de notare a rămas asemănător. Toate acestea fac din agenda profesorului o adevărată tabelă statistică interesantă și utilă analizelor (*Notă: pentru protecția datelor personale am blurat numele elevilor).

REZULTATELE CERCETĂRII. Pe diagrama de mai jos mi-am autoevaluat activitatea didactică prin cuantificarea metodelor utilizate în timpul lecțiilor, atât în cele off-line, cât și în cele on-line (ca importanță, frecvență sau intensitate). În metodele pasive profesorul este actantul principal, calitatea procesului didactic fiind puternic influențată de talentul, dicția, cultura, retorica și charisma acestuia. Ca om, acesta poate să atragă sau să plictisească teribil. Metodele pasive nu implică din partea elevilor o gamă prea largă de instrumente mental-cognitive, ci doar multă putere de concentrare, atenție, observații și analize primare. Metodele active, în schimb, reduc profesorul doar la rolul său de organizator al învățării, în centrul acțiunii fiind de data aceasta elevii, prin lucru individual sau colectiv.

Fig.3. Metode principale utilizate în lecțiile de geografie.

O scurtă analiză a diagramei ne relevă următoarele concluzii:

• Pe platformele de videoconferință (cls. a VI-a și a VII-a) profesorul are tendința de a deveni mai „egocentrist”, în comparație cu orele de la școală, adică de a folosi mai mult metodele pasive. Are liniște la oră și posibilitatea de a transmite live propriul ecran. Prin urmare, se lungește în expuneri, prezentări și explicații, navigând pe net sau în PC pentru a le arăta copiilor cât mai multe chestiuni interesante. Nu știe dacă aceștia se plictisesc, pentru că nu îi poate vedea în timp ce le transmite live ecranul... Unii au camerele oprite, deci nu știe dacă au adormit...
• La clasele unde s-a colaborat doar pe Classroom (VIII, IX, X, XII), rolul activ al profesorului în procesul didactic s-a redus categoric, aproape spre zero. S-a menținut totuși o corespondență compensatoare și cronofagă prin mesaje private.
• Per ansamblu, însă, s-a înregistrat o migrare a strategiei didactice dinspre metodele pasive spre cele active, responsabilizând astfel elevul de a se implica în învățare, chiar dacă profesorul nu mai are control asupra lui.
• Metodele digitale au înregistrat saltul cel mai spectaculos în intensitate, comparativ cu orele de la școală. Am preferat să pun accentul pe filmulețele documentare/informative scurte (în medie de 2-3 minute, pentru a nu plictisi), pe hărțile digitale sau pe aplicațiile de web-mapping (MapsMaker National Geographic, EarthNullschool, Google Earth, aplicații de vizualizare corelată etc.), care au stat la baza unor descoperiri, interpretări și analize interesante din partea elevilor. De asemenea, câteva jocuri și situații-problemă au suscitat din nou interesul elevilor.
• Metodele de relaționare „elev-elev” au trecut prin prăbușirea cea mai spectaculoasă (discuția, dezbaterea, lucrul în echipă). Aceasta s-a petrecut la toate disciplnele. Din experiența celor două luni, mai exact din interacțiunea mea cu elevii pe Meet, pe Classroom și pe Google Formulare (vezi chestionarul de mai jos), din punct de vedere psiho-emoțional și socio-comportamental aș evalua condițiile de școală on-line și izolarea la domiciliu drept: UN DEZASTRU. Circa 50% dintre copii au dezvoltat sensimente de tristețe, angoasă și chiar depresie, de la forme ușoare la cele avansate. Dezastrul este completat de lipsa mișcării fizice și a aerisirii corespunzătoare, de rutina zilnică dezordonată (fără un program bine stabilit de școală sau de părinți), de expunerea îndelungată la ecrane. Deci mă aștept ca noi toți, dar în special copiii, să ieșim din această perioadă MAI BOLNAVI (fizic, psihic și sufletește) decât am intrat în ea.

Mai departe am evaluat gradul de implicare a elevilor în lecțiile mele de geografie, atât în cele off-line (la școală), cât și în cele on-line.

Fig.4. Implicarea elevilor în lecțiile mele de geografie.

Pe baza diagramei de mai sus putem face câteva observații foarte importante legate de învățarea on-line, comparativ cu cea anterioară (off-line):

• Numărul elevilor activi constant a crescut doar la clasa a X-a și s-a redus la celelalte.
• Numărul elevilor activi ocazional a crescut la clasele a IX-a și a XI-a, dar s-a redus la celelalte.
• Inactivitatea/absenteismul s-au dublat la clasele VI, VII, VIII, X, XII. Cele mai spectaculoase creșteri ale inactivității se înregistrează la clasele terminale, din cauza iminentelor examene naționale. Diminuarea interesului pentru geografie la clasele a XII-a și a VIII-a în acest interval de timp este normală și comparabilă cu situația din anii trecuți.
• Înregistrându-se anumite îmbunătățiri, se poate considera că metodele digitale utilizate la clasele IX, X, XI au fost suficient de eficiente pentru a trezi interesul și implicarea elevilor. În schimb, pentru elevii din ciclul gimnazial se constată contrariul: aceștia s-au confruntat cu mai multe dificultăți de utilizare a platformelor, din cauza competențelor digitale încă nedezvoltate îndeajuns.

În ceea ce mă privește, pot spune că gradul de implicare în organizarea activității on-line a fost relativ asemănător cu cel de la școală (în cazul Șc.179), însă mai ridicat decât la școală în cazul LTCB. Acest lucru a influențat poate rezultatele explicate anterior.

Per ansamblu, școala on-line este o corvoadă pentru profesor din punct de vedere fizic: timp enorm investit, energie consumată. Pe de altă parte, vine cu mai multe avantaje: accesul facil la internet (deci la o gamă uriașă de instrumente educaționale), mediu liniștit de lucru, fără zarva din clasă (sau fără stresul de a menține liniștea la unele ore), fără contact cu elevii sfidători, obraznici sau totalmente delăsători. Practic acum sunt activi doar elevii care reușesc să se responsabilizeze și să se motiveze. Cred că acesta va fi marele câștig al carantinei: o generație de copii mai responsabilă pentru propria lor educație.

În perioada 15.04.2020 – 14.05.2020 am aplicat on-line (Google Formulare) un chestionar de feed-back elevilor mei de la LTCB pentru a le afla opinia în legătură cu învățarea on-line la geografie. Acesta a fost inițiat după aproape o lună de lecții pe Classroom și a fost completat de 73 de persoane, dintre cele 210 prezente pe platformă, adică circa 35% dintre elevii mei de la clasă. Cei 73 sunt atât dintre cei activi, cât și dintre cei inactivi pe platformă. Practic este un eșantion foarte reprezentativ pentru „opinia școlii”.

Fig.5. Chestionar pentru feed-back din partea elevilor.

Legat de activitatea didactică propriu-zisă, feed-back-ul din partea elevilor a fost unul extrem de favorabil și îmbucurător pentru situația dată. Concluziile cele mai importante în urma analizei statistice sunt:

• Peste jumătate dintre elevi au fost curioși/interesați/atrași de activitatea de la geografie on-line.
• 55% dintre elevi au preferat activitatea on-line mai mult decât pe cea de la școală (în cazul geografiei). Doar 16% au preferat-o mai degrabă pe cea de la școală.
• 83% dintre elevi au declarat că activitatea on-line de la geografie le-a plăcut mai mult decât cea de la alte discipline.
• 85 % dintre elevi au apreciat materialele încărcate la geografie.
• Majoritatea elevilor au fost mulțumiți de frecvența și dificultatea temelor, dar și de raportul teorie/practică.
• 63% au fost mulțumiți de comunicarea profesor-elevi.
• Peste 50% dintre elevi nu ar schimba absolut nimic la modul de desfășurarea a activității pe classroom și doar 1% l-ar schimba radical.

Unul dintre itemii chestionarului (vezi subsolul diagramei) cerea elevilor să precizeze motivele pentru care nu au reușit să se implice mai mult în activitatea de pe classroom.

• Jumătate dintre repondenți au avut alte activități educaționale (citit/învățat la alte materii sau din pasiune, pregătire pentru bac);
• Jumătate dintre repondenți au avut activități distractive (jocuri, filme, seriale);
• 30% dintre elevi și-au ocupat timpul pe rețelele de socializare;
• Aproape 30% dintre elevi au declarat că nu au avut chef sau au fost depresivi din cauza pandemiei și izolării;
• 10% nu s-au implicat pentru că așa au dorit sau activitățile nu au fost atractive;

CONCLUZII. Pentru cazul analizat, școala on-line a determinat la nivelul strategiei didactice transformări majore la ciclul liceal și unele minore la ciclul gimnazial. Toate metodele utilizate s-au adaptat cadrului digital, unele dintre ele și-au redus importanța, iar altele și-au sporit-o. Transformarea a fost mai degrabă benefică la nivelul învățării și dobândirii unor competențe (ciclul liceal), dar dezastruoasă din punctul de vedere al unei educații complete, inclusiv în plan psiho-emoțional, socio-comportamental și fizic-corporal.

Totuși, în urma acestei scurte analize restrospective și introspective, conchid că sunt unul dintre cazurile fericite de profesori care au reușit să mențină oarecum normalitatea educației în timpul crizei. Sper ca acesta să nu rămână ultimul studiu de caz făcut de un profesor pe timp de pandemie, fiind necesare demersuri asemănătoare și la alte discipline ori în alte medii, tocmai pentru a le oferi cercetătorilor sociologi sau psihopedagogi o bază de pornire pentru a trata subiectul în mod exhaustiv, la nivel național.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

15.05.2020