Am realizat un colaj cu imagini foarte frumoase, culese de pe internet și realizate de fotografi foarte pricepuți și talentați. Sper să vă placă și să înțelegeți că adevărata frumusețe nu se arată la televizor, nu se vede în afișe stradale și nu o găsești în baruri sau cluburi... Un strop din România frumoasă apare în acest videoclip. :)
▼
România toată, ep.6: Moldovenii dintre Nistru și Bug (Transnistria)
Regiunea cunoscută sub denumirea ”Transnistria” se desfășoară între fluviile Nistru și Bug, pe teritoriile actualelor state Rep. Moldova și Ucraina. Profund afectată de istoria sovietică și post-sovietică, populația românească de aici a suferit desnaționalizarea, rusificarea și ucrainizarea forțată, deportările și marginalizarea socială. Prin urmare, identitatea națională este păstrată cu mare dificultate.
România toată, ep.5: Moldovenii de dincolo de Bug (stepa ucraineană)
Este pentru prima datã când o echipã a unei televiziuni din România ajunge în satele româneşti de dincolo de Bug. Istoricii, lingviştii sau etnologii români nu au întreprins cercetãri în aceste teritorii în ultimii 70 de ani. Nu se ştie nici măcar care este numărul aproximativ al localităţilor unde trăiesc români. Filmările au fost realizate în satele Martânoşa şi Gruţkoe din regiunea Kirovograd în iunie 2000. Un documentar extraordinar de Marian Voicu.
România toată, ep. 4: Românii din Panonia (Ungaria)
Granița de Nord-Vest a țării este transpusă într-o zonă de interferență etnică. Așa cum în România viețuiesc numeroși maghiari, tot astfel în Panonia au rămas numeroase localități românești. Din păcate, majoritatea românilor de acolo au fost aproape complet maghiarizați, câțiva sâmburi de românitate conservându-se acolo unde s-au păstrat legături cu țara-mamă sau în locurile unor imigrații românești recente.
România toată, ep. 3: Românii din Bulgaria
Românii sunt răspândiți în Bulgaria cu precădere în Valea Timocului (la granița cu Serbia), în valea Dunării și în Cadrilater. Prezența acestora la Sud de Dunăre atestă extinderea mult mai mare a spațiului etnogenetic, mult în afara granițelor actuale ale țării. Ca și românii din Serbia, și aceștia trec printr-un amplu proces de desnaționalizare forțată, prin marginalizare socială și privarea de drepturi educaționale, lingvistice și politice. Din acest motiv, multe nume de români care au apărut și vor mai apărea în seria ”România toată” sunt sârbizate, bulgarizate, rusificate, maghiarizate etc.
România toată, ep.2: Românii din Voivodina și Branicevo
Continuăm seria filmulețelor despre români și rămânem în Serbia, de această dată ceva mai la Nord, în Voivodina și Branicevo, regiune cunoscută și ca ”Banatul sârbesc”. Restul episoadelor din seria ”România toată” le găsiți în categoria Documentare.
Fig.1. Românii din Serbia
România toată, ep. 1: Românii din Timocul sârbesc
Plecăm de la adevărul istoric, care ne-a arătat că neamul a supraviețuit în primul rând prin conștiință și identitate, mai mult decât prin forma statală și granițele fizice (vezi exemplul Ardealului). De aceea, în vremurile actuale ale desnaționalizării, devine o necesitate primordială reclădirea conștiinței naționale.
Hartă RATB transport în comun, tramvai, troleibuz, autobuz, București
Harta este preluată de pe site-ul RATB și este actualizată. Mi se pare foarte utilă, doar că pe site-ul RATB apare în format pdf. De aceea o postez și aici la o rezoluție satisfăcătoare, în format PNG, acesta fiind mai rapid și mai ușor de utilizat.
Care au fost fenomenele geografice marcante pe anul 2015 pe Glob?
Aceasta a fost întrebarea lunii decembrie în cadrul seriei Sondajele Lunii. Din lista propusă de mine, doar două s-au evidențiat în mod categoric: conflictele geopolitice & terorismul și migrația în masă. Probabil impactul acestor două fenomene geografice este mult amplificat și de mediatizarea foarte pronunțată. Iată mai jos, rezultatele acestui sondaj:
Grecia: Meteora, râul Enipeas, Olimp
Canalul Corint, Grecia, fotografii
Canalul Corint este o cale navigabilă artificială săpată pe istmul din Corint, Grecia, pentru a conecta Golful Corint al Mării Ionice în vest și Golful Salonic al Mării Egee în est. Canalul a fost săpat între 1882 și 1893, la inițiativa franceză si măsoară 6343 m lungime, 21 m lățime și o adancime maximă de 52 m.
Fig.1. Vasele mari sunt tractate pentru evitarea formării valurilor și a eventualelor accidente