Am scos cartea "Orasul Urlati - studiu de Geografie mentala" la care am lucrat în februarie - aprilie 2013. Cartea este de interes local și, de aceea, o recomand în special urlățenilor, dar și celor interesați de spatiul urlatean sau celor interesați de o noua abordare în geografia românească, drum deschis la noi prin teza de doctorat a lui Cristian Ciobanu.
Pentru comandă, aveți următoarele posibilități:
1. comentariu sub acest articol (va voi raspunde personal la comentariu)
2. mail: geografilia2010@yahoo.com (va voi raspunde personal la aceasta adresa)
Date lucrare
Nume: Orașul Urlați - Studiu de Geografie mentală
Autor: Ionuț Tudose
An: 2013
Nr. pagini: 100
Referenți științifici: Prof. univ. dr. Bogdan Mihai; dr. Cristian Ciobanu
Nr. figuri (în general hărți): 51
Format: A5
Tip: Alb-negru integral
Calitatea / claritatea figurilor: foarte bună
Cuprinsul lucrării:
Prefață / 7
Cuvânt înainte / 9
I. Introducere / 11
II. Despre orașul Urlați / 14
III. Despre Geografia mentală / 20
IV. Metodologie / 25
V. Spațiul urlățean în percepția locuitorilor: cartiere oficiale, cartiere mentale, puncte de reper / 28
V.1. Cartierele orașului / 28
V.2. Punctele de orientare (de reper) / 35
V.3. Eșantionarea persoanelor chestionate / 41
VI. Problemele orașului în percepția locuitorilor / 47
VI.1. Izolarea locuitorilor și aprovizionarea greoaie cu produsele necesare zilnic / 50
VI.2. Aglomerația, zgomotul, gălăgia, traficul și locurile de parcare / 50
VI.3. Problema locuințelor / 50
VI.4. Starea drumurilor și a utilităților (gaze, apă, curent, canalizare) / 54
VI.5. Pierderea tradițiilor, a obiceiurilor și problema activităților culturale și artistice / 56
VI.6. Plecarea unor urlățeni în alte localități sau în străinătate / 58
VI.7. Condițiile grele de muncă / 58
VI.8. Infracționalitatea, hoția, corupția și necinstea / 61
VI.9. Gunoaiele, poluarea, mizeria și câinii maidanezi / 61
VI.10. Lenea oamenilor / 64
VI.11. Imoralitatea, nerușinarea, prea puțini oameni de calitate, păcatele, lipsa dragostei și a respectului între oameni, scăderea credinței în Dumnezeu și egoismul / 64
VI.12. Sărăcia, lipsa banilor, șomajul, taxele și prețurile / 64
VI.13. Problema spitalului orășenesc / 68
VII. Părerea urlățenilor despre spațiul proximal și cel urlățean în general - studiu de percepție endogenă / 71
VII.1. Percepția locuitorilor asupra propriului cartier / 71
VII.2. Percepția locuitorilor asupra spațiului urlățean în general / 74
VII.3. Percepția locuitorilor din anumite cartiere asupra modului cum sunt văzuți de alți urlățeni / 76
VIII. Sentimentul de apartenență / neapartenență al locuitorilor la comunitatea locală / 79
IX. Omogenitatea opiniilor sau opinia de masă / 83
X. Atractivitatea spațiului urlățean în mentalul colectiv / 86
XI. Concluzii / 94
Bibliografie / 95
Mulțumiri / 97
Referat / 98
Ionuț Tudose
12.06.2013
Relieful este unul din factorii care influenţează cel mai mult direcţia şi viteza vântului. Prin configuraţia sa poate determina chiar unele particularităţi în deplasarea aerului, ducând la apariţia unor vânturi specifice locale, deosebite faţă de cele generale, din câmpie. Unele au o frecvenţă diurnă, cum sunt brizele de mare şi de munte.
Mările şi oceanele lumii nu sunt întinderi nesfârşite de un albastru luminos, aşa cum vedem noi de pe plajă. Ele sunt marile tomberoane ale lumii, în care ajung deşeuri ce-şi aşteaptă anii spre a se descompune şi a reintra în ciclul natural. Dar până atunci, ele joacă rol de poluanţi: afectează acvafauna şi vegetaţia marină, prin modificările calitative ale apei. În mod indirect, influenţează negativ populaţia.
Cu toţii ne-am obişnuit să ne imaginăm Pământul ca pe o frumoasă planetă albastră, cu zone de vegetaţie bine conturate, cu nuanţele clare ale deşerturilor, cu reţelele hidrografice ca nişte artere... Acestea sunt aspectele observabile pe imaginile şi fotografiile satelitare. Este vorba de o imagine a Pământului pe timp de zi. Mai există însă şi o altă imagine, mai rar ştiută, aceea pe timp de noapte.
Acest film se doreste a fi un portret al binecunoscutei localitatii miniere Rosia Montana sub a carei case, gradini, munti si paduri se gasesc cele mai mari zacaminte de aur din Europa. Dupa cum se stie, localitatea - si impreuna cu ea vestigii arheologice, monumente istorice, natura, cultura, comunitate - ar urma sa fie distruse daca firma de minerit RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) si-ar realiza proiectul. In urma ar ramane niste cratere si un gigantic iaz de decantare -- mai putin aurul si argintul care vor ajunge pe pietele internationale...
Geografia mentală reprezintă un spaţiu de cercetare foarte interesant, aflat în sfera de întrepătrundere a geografiei cu psihologia. Ea studiază spaţiul geografic la nivelul percepţiei sau, pe înţelesul tuturor, spaţiul geografic din mintea oamenilor. Poţi urca un deal de 800 m şi apoi să-i spui „deluşor”. Altcineva poate urca acelaşi deal şi să-i spună „deal în toată regula”. Iar altul, ceva mai obosit, va spune „Am căţărat ditai muntele”.
Prin metoda următoare, puteţi aproxima distanţe de ordinul metrilor, sutelor de metri sau kilometrilor cu o eroare destul de mică. Să zicem că aveţi nevoie să aproximaţi la ce distanţă vă aflaţi de un bloc, de un copac izolat în mijlocul câmpului, de un deal sau de un munte.
Am preluat integral articolul "Simion Mehedinti - savantul geograf si pedagogul crestin" de profesor Aurel Popescu:
Conform site-ului chevron.ro:
Să zicem că sunteţi într-un câmp, pe un deal sau pe un munte şi v-aţi dezorientat de tot. Aveţi nevoie să identificaţi măcar direcţia Nordului, dar busolă nu aveţi, soarele e pitit în nori groşi, muşchi pe copaci nu sunt, iar alte indicii nu aveţi... Puteţi identifica direcţia Nordului, în maxim 5 minute astfel:
Ştim cu toţii că Groenlanda este un superlativ geografic - cea mai mare insulă. Există însă 2 modele digitale ale terenului, numite Etopo1, unul reprezentând altitudinea suprafeţei terestre la nivel de rocă, iar cel de-al doilea la nivel de gheaţă. Analizându-le, vom constata că sub platoşa de gheaţă, care conferă unitatea şi masivitatea insulei, se află de fapt un relief foarte variat, cu lanţuri montane şi o întinsă depresiune în centru. Aceasta, în absenţa gheţii, ar fi acoperită de cel mai extins lac de pe Pământ... 
Date lucrare
Carpații Meridionali, prin masivitatea lor, seamănă cu frații lor mai mari, Alpii. În legătură cu porecla pe care au primit-o, ”Alpii Transilvaniei”, profesorii îi învață pe copii despre un mare geograf francez, Emamanuel de Martonne (1873 - 1955) îndrăgostit de locurile acestea, care, impresionat fiind de caracteristicile Carpaților Meridionali, i-a denumit ”Alpii Transilvaniei”. La facultate ni s-a zis aceeași poveste. Pe internet (inclusiv pe wikipedia) circulă aceeași poveste... 
