Harta potenţialului morfodinamic (potenţialul pentru procese geomorfologice). Analizӑ SIG.

          În contextul anumitor condiţii (pantӑ, tip de utilizare, rocӑ, secţionarea versanţilor prin lucrӑri antropice etc.), terenul devine predispus pentru anumite procese geomorfologice (spӑlӑri areolare, ravenӑri, torenţialitate, scurgeri noroioase, alunecӑri de teren, surpӑri, prӑbuşiri etc).

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Harta hipsometricӑ (click pe imagine pentru a mӑri).

          De exemplu, un teren cu pantӑ de peste 15˚, care are în substrat argilӑ, în contextul îndepӑrtӑrii pӑdurii, devine predispus la alunecӑri de teren (are potenţial pentru alunecӑri de teren). Într-o altӑ situaţie, dacӑ panta este în jur de 10˚ iar în substrat sunt nisipuri, terenul este predispus la şiroiri şi ravenӑri. Harta aceasta are caracter predictiv. Dar înainte de a identifica ariile predispuse, este necesar sӑ vedem cum aratӑ tipurile respective de procese geomorfologice.

Fig.2. Satele Valea Urloi – Valea Seman, dealurile Urlaţiului. Ariile deschise la culoare sugereazӑ îndepӑrtarea orizontului (stratului) superior al solului, mai închis la culoare, prin spӑlӑri în suprafaţӑ (areolare).

Fig.3. Alunecare superficialӑ în dealul Arioneşti.

Fig.4. Valuri de alunecare.

Fig.5. Curgere noroioasӑ la obȃrşia vӑii Trestiei, dealurile Cepturei. Vedere spre valea Cepturei şi localitatea Rotari.

          Pentru articolul de faţӑ am ales o modalitate de realizare simplistӑ aplicatӑ regiunii Dealurilor Bucovelului şi ale Cepturei (fig.1). Identificarea arealelor potenţiale pentru anumite procese geomorfologice se realizeazӑ prin coroborarea factorului pantӑ, derivat din MNA (Modelul Numeric Altimetric), cu factorul rocӑ, obţinut din harta geologicӑ 1:200 000, foaia Ploieşti, şi factorul utilizarea terenului, obţinut din datele despre vegetaţie CORINE Land Cover.

Fig.6. Derivarea hӑrţii pantelor (geodeclivitӑţii) din MNA (Modelul numeric altimetric al terenului).

Tabelul 1. Determinarea potenţialului morfodinamic pentru Dealurile Bucovelului si ale Cepturei.

          Peste cele 4 categorii astfel obţinute (1. potenţial pentru spӑlӑri în suprafaţӑ, şiroiri slabe; 2. Potenţial pentru şiroiri intense, torenţialitate, curgeri noroioase; 3. Potenţial pentru alunecӑri, surpӑri; 4. Teren stabil) au fost amplasate localitӑţile principale, reţeaua hidrograficӑ şi cotele importante, obţinȃndu-se harta potenţialului morfodinamic (fig. 7).

Fig.7. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei – harta potenţialului morfodinamic (click pe imagine pt a mӑri).

          Harta pune în evidenţӑ predispoziţia versanţilor cu expunere sudicӑ la procese geomorfologice. Diferenţele pot fi observate mai ales în cazul dealului Seciu şi al dealului Chiţorani – Orzoaia, ai cӑror versanţi nordici sunt protejaţi de învelişul forestier. Din pricina scӑrii datelor utilizate (geologie, Corene Land Cover), dar şi a extinderii mari a regiunii analizate, harta are un rol orientativ.
          Arealele predispuse la alunecӑri de teren şi surpӑri apar mai ales în dealurile Cepturei, pe vӑile sudice (Nucetului, Crȃngului, Urloi, Seman, Gardului); pe versanţii estici ai dl. Chiţorani – Orzoaia (Dl. Arioneşti); punctiform în dl. Seciu şi restul regiunii, unde existӑ valori mari ale pantei (frunţi de terasӑ, versanţii vӑiugilor torenţiale etc).
          Arealele predispuse la ravenӑri, torenţialitate, curgeri noroioase apar bine reprezentate în dl. Seciu, Chiţorani – Orzoaia şi Cepturei, dar şi în bazinul superior al Bucovelului şi al Vӑrbilei.
          Arealele predispuse la spӑlӑri în suprafaţӑ şi şiroiri slabe apar foarte extinse, în condiţii de pantӑ >3˚ şi existenţa pӑşunilor, a culturilor agricole sau a viilor. Sunt rӑspȃndite de obicei la exteriorul categoriilor precedente.
          Stabilitatea terenului existӑ în contextul unor valori ale pantei <3˚, sau în contextul unei utilizӑri favorabile a terenului cȃnd panta este mai mare de 3˚ (pӑduri, livezi etc).

          Concluzie
          Exemplul din acest articol este unul orientativ pentru cei ce doresc sӑ realizeze o astfel de hartӑ. Bineînţeles, ea devine utilӑ abia cȃnd se analizeazӑ regiuni mult mai restrȃnse (teritoriul administrativ al unei localitӑţi) şi cȃnd se iau în calcul mai mulţi factori. Pe lȃngӑ pantӑ, rocӑ şi modul de utilizare a terenului, solul poate aduce modificӑri asupra potenţialului morfodinamic, prin texturӑ (argiloasӑ, lutoasӑ, nisipoasӑ), structurӑ sau grosime. De asemenea, expunerea versanţilor, curbura terenului, densitatea şi adȃncimea fragmentӑrii sau capacitatea terenului de a canaliza scurgerea şi mulţi alţi factori pot aduce modificӑri. În aceleaşi condiţii de pantӑ, rocӑ etc, un sol cu texturӑ nisipoasӑ este mai predispus la spӑlare decȃt unul cu texturӑ diversificatӑ.

          Bibliografie
***Datele despre vegetaţie Corene Land Cover
***Harta geologicӑ 1:200 000, 1968, foaia Ploieşti
***Harta topograficӑ 1:25 000
Extrase din lucrarea de licenţӑ “Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei – studiu geomorfologic, Ionuţ Tudose, 2011”

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Autor: Ionuţ Tudose

Data: 11.06.2011