Insulele care dispar sub mare

          În prezent, naţiunile Oceaniei se confruntӑ cu cea mai gravӑ problemӑ: rӑmȃn fӑrӑ casӑ. Insulele coraligene, cu altitudini adesea de la 0 la 2 m, dispar încet dar sigur.

Fig.1. Tendinţe ale schimbӑrii nivelului Oceanului Planetar (1993-2008). (Sursa: NASA)



          În urmӑ cu cȃţiva ani, I-le Carteret (largul coastei Papua – Noua Guinee), au constituit prilejul nefericit al apariţiei unui nou concept, acela de “refugiaţi climatici” sau “refugiaţi pe probleme de încӑlzire globalӑ”. De atunci, tot mai multe naţiuni ce populeazӑ atolii pacifici sunt nevoite sӑ emigreze sau sӑ cunoascӑ suferinţa unei lupte oarbe contra înӑlţӑrii nivelului apei şi contra eroziunii. Unii oameni de ştiinţӑ pun ridicarea nivelului oceanic pe seama mai multor cauze:
          - topirea gheţarilor continentali (de calotӑ şi montani) inseamnӑ eliberarea apei care ajunge în ocean.
          - încӑlzirea globalӑ, creşterea temperaturii Oceanului însemnȃnd dilatarea acestuia, implicit ridicarea nivelului.
          - exploatarea de-a lungul timpului a rezervoarelor de apӑ subteranӑ captivӑ, care era înainte izolatӑ faţӑ de circuitul apei în naturӑ. Odatӑ introduse în circuit, aceste ape ajung într-un final în ocean.
          Fig.1. prezintӑ rata de evoluţie a nivelului oceanic în intervalul 1993-2008 bazatӑ pe mӑsurӑtori NASA. Chiar dacӑ are loc o ridicare generalӑ, interesant este cӑ nivelul oceanic a cunoscut pe anumite areale creşteri, iar în altele descreşteri. În Pacific, de pildӑ, se poate observa o balansare a nivelului apei. Adicӑ, în timp ce în N şi E acesta scade cu pȃnӑ la 5 mm/an, în centru, S şi mai ales în V creşte cu pȃnӑ la 10 mm/an. Diferenţele regionale s-ar putea explica prin mutaţiile apӑrute în circulaţia termohalinӑ (curenţii oceanici). De exemplu, creşterea în dimensiune a unui curent ar însemna aport de apӑ pentru spaţiile de destinaţie (implicit creşterea nivelului) şi deficit în spaţiul de provenienţӑ (implicit scӑderea nivelului). Dar şi mutaţiile climatice ar putea explica diferenţele locale, prin reorganizӑri ale depresiunilor şi maximelor barice (minimӑ baricӑ => înӑlţarea nivelului apei, maximӑ baricӑ => presiune asupra apei şi coborȃrea nivelului). Dacӑ omul este rӑspunzӑtor pentru ridicarea nivelului Oceanului Planetar, cu siguranţӑ locuitorii din Pacific, constituind societӑţi tradiţionale în armonie cu natura, nu ar fi dintre cei vinovaţi.

 

Fig.2. Aplicaţie ce vӑ oferӑ o viziune asupra lumii în cazul unei creşteri a nivelului oceanic cu pȃnӑ la 14m. Puteţi naviga, mӑri sau micşora folosind cursorul şi butoanele din stȃnga - sus. Tot în stȃnga - sus aveţi posibilitatea de a alege valoarea în metri a creşterii nivelului apei. În dreapta sus puteţi alege tipul de hartӑ. Dezavantajul aplicaţiei îl constituie simplitatea sa: ţine cont doar de suprafaţa topograficӑ, de unde rezultӑ unele erori. De exemplu, Marea Caspicӑ nu are ieşire la Oceanul Planetar şi are nivelul mult sub cel oceanic. O creştere a acestuia din urmӑ cu 1-14m nu influenţeazӑ şi nivelul Caspicii. Aplicaţia în schimb “umple cu apӑ” întreg spaţiul din jurul Caspicii cu altitudini de 1-14m faţӑ de nivelul Oc. Planetar (adicӑ ~30 m faţӑ de nivelul Mӑrii Caspice).

Autor: Tudose Ionut

Data: 14.12.2010