Modificări în structura administrativă a aşezărilor umane

          În cadrul sistemelor teritoriale, așezările umane sunt printre cele mai dinamice entități (Ianoș și Humeau, 2000). Plecând de la organizarea arhaică a așezărilor rurale, până la fenomenele de suburbanism deloc noi ce caracterizează așezările urbane, nevoia de o organizare administrativă pentru o mai bună gestiune a spațiului s-a simțit din timpuri foarte vechi.

Fig.1. Fostul sediu al primăriei Sibiciu de Sus (azi cartier al oraşului Pătârlagele)


            Deși au existat mai multe structuri  administrative de-a lungul vremii în Țările Române și mai târziu, în România, putem remarca faptul că secolul al XX-lea a fost și cel mai dinamic din acest punct de vedere. Este secolul în care au fost desființate județe cu tradiție precum Vlașca sau Râmnicu Sărat, au fost reorganizate cele existente (Ilfov, Ialomița) prilej cu care vechile reședințe de județ, lipsite de funcție administrativă au intrat în declin economic, iar cele noi au devenit treptat centre polarizatoare (Ianoș, 2004). Tot în acest secol a apărut un număr extrem de mare de orașe, cele mai multe în mod forțat, iar multe așezări rurale și-au pierdut specificul tradițional și rânduirea de altădată.
          În prezent, rețeaua națională de localități a României este compusă din localități urbane și localități rurale, ierarhizate pe ranguri după cum urmează:
          URBAN
          a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
          b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
          c) rangul II - municipii de importanţă interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de așezări;
          d) rangul III – orașe;
          RURAL
          e) rangul IV - sate reședință de comună;
          f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și oraşelor.

          Trecerea la rang superior a unei localități este permisă și se face prin propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și respectarea unor indicatori cantitativi și calitativi prevăzuți prin lege. În acest articol vom urmări condițiile necesare pentru declararea unui nou municipiu, oraș sau a unei comune. Încă de la început menționăm că există mai multe municipii, orașe sau comune în care indicatorii minimi nu sunt încă admiși sau condițiile nu sunt îndeplinite în întregime.

          1. Declararea unui nou oraș sau municipiu  

Tabelul 1. Principalii indicatori de definire a localităților de tip urban
(după Legea nr. 351 / 2001) (click pe imagine!)

          2. Declararea unei noi comune
          a) Pentru înființarea de noi comune trebuie îndeplinite o serie de condiții:
                    1. Populaţia să fie de minimum 1.500 de locuitori
                    2. Potenţialul economic să asigure echilibrul bugetar al comunei
                    3. Să existe legături pe drumuri sau pe calea ferată între satul reședință de comună și celelalte sate componente
                    4. Reducerea distanței dintre satul reședinţă de comună și celelalte sate componente
                    5. Spaţii construite pentru instituții și dotări (după declararea comunei, satul reședință să îndeplinească condițiile minime de la punctul următor):

                         o primărie;
                         o școală primară și gimnazială;
                         o dispensar, farmacie sau punct farmaceutic;
                         o post de poliție;
                         o stație/haltă de cale ferată sau stație de transport auto
          La toate acestea, se adaugă și faptul că aceleași condiții trebuie îndeplinite și de comuna care rămâne în urma desprinderii comunei noi.

          b) În situația satelor - centre comunale, ele trebuie să aibă, conform legii 351/2001, următoarele dotări minime obligatorii:
                    • sediu de primărie;
                    • grădiniță, școală primară și gimnazială;
                    • dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
                    • poștă, servicii telefonice;
                    • sediu de poliție și de jandarmerie;
                    • cămin cultural cu bibliotecă;
                    • magazin general, spații pentru servicii;
                    • teren de sport amenajat;
                    • parohie;
                    • cimitir;
                    • stație/haltă de cale ferată sau stație de transport auto;
                    • dispensar veterinar;
                    • sediu al serviciului de pompieri;
                    • puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor;
                    • alimentare cu apă prin cișmele stradale.

          Exemplu de ridicare la rang de oraș:
          - Legea adoptată în Parlament: comuna Pătârlagele, județul Buzău
          - Organizarea referendumului la nivelul acestei comune: comuna Pătârlagele, județul Buzău

          Bibliografie

Ianoș, I. (2004) Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, editura Tehnică, București
Ianoș, I., Humeau, J.B., (2000) Teoria sistemelor de așezări umane, editura Tehnică, București
Legea 351/2001
Planul de Amenajare a Teritoriului Național – secțiunea IV

Autor: Cezar B., 26.09.2010