Avantajele unirii României cu Republica Moldova. Suntem un singur popor

          Sunt unii români de dincoace de Prut, care emit opinii pripite cu privire la „dezavantajele unei eventuale uniri cu Rep. Moldova”. Spun ei că am avea numai de pierdut, românii din Rep. Moldova „fiind mai săraci”. 


          De asemenea, se invocă leitmotivul rusesc, să nu supărăm pe Mama Rusie etc. Baliverne! Conform recensământului din 2014, în Rep. Moldova sunt:
- 82,1 % români. Cei mai mulți s-au declarat „moldoveni”. Totuși, numărul celor declarați „români” este de trei ori mai mare decât la recensământul precedent, ceea ce dovedește că oamenii se deșteaptă în privința identității. Oricum s-or numi, tot de-ai noștri sunt.
- 6,6 % ucraineni;
- 4,6 % găgăuzi;
- 4,1 % ruși;
- 1,9 % bulgari;
- 0,3 % romi/ țigani;
- 0,5 % alte etnii;
          Rușii, așadar, alcătuiesc abia a patra etnie în stat, fiind cam cât populația orașului Suceava... Pentru atâta lucru se face așa tam-tam!? Iar dacă considerăm și Transnistria, rușii nu depășesc 200 000. Nu ne putem înțelege cu ei? Trăim în pace cu 1 200 000 de maghiari și ne sperie 200 000 de ruși? Pentru atâta lucru lăsăm în afara granițelor 3 000 000 de români?

          Vă înșir numai câteva avantaje ale unirii:
1. Avantaje politice. Creșterea populației de la 20 la 24 de milioane de locuitori aduce României mai multe voturi în structurile europene, deci și o influență decizională mai ridicată. De ce oare Germania este atât de influentă în U.E.? Pentru că are 82 de milioane de locuitori. Momentul reîntregirii acestei țări, în 1990, a adus integrarea automată în U.E. a părții sale estice. Oare o Germanie divizată ar mai fi fost capul Uniunii Europene? Să luăm alte exemple! Polonezii sunt 38 de milioane. Deciziile lor legislative și politice uneori contravin unor opinii de la Bruxelles și, totuși, nu se atinge nimeni de ei. De ce? Pentru că sunt mulți. Regatul Unit a votat ieșirea din U.E. Toată lumea deplânge acel referendum și posibilul colaps al Uniunii în urma lui. De ce? Pentru că sunt mulți și puternici. La fel dorim și pentru România, să aibă cât mai mulți locuitori și să devină cât mai puternică.

2. Avantaje geostrategice. O țară exercită mai multă putere și importanță în regiune cu cât este mai mare. Europa Centrală înseamnă Germania, Asia Centrală înseamnă Kazahstan, Asia de Sud înseamnă India, Orientul Mijlociu înseamnă Iran și Arabia Saudită, America de Sud înseamnă Brazilia, Oceania înseamnă Noua Zeelandă sau Australia etc. Statele mici, indiferent de nivelul de dezvoltare, vor depinde în continuare de statele mari. Rusia, de exemplu, are un nivel de trai mediocru, poate mai scăzut decât al României. Totuși teritoriul său uriaș, cu resursele naturale bogate și variate și cu populația sa destul de numeroasă o așază între principalii actori pe scena geopolitică a lumii. La fel și noi, trebuie să ne mărim țara pentru a juca un rol primordial în partea aceasta de Europă.

3. Avantaje sociale. Am constatat că elevii și studenții din Basarabia sunt, în general, mai ambițioși și mai aplecați spre studiu decât cei de dincoace de Prut. România are nevoie de această seriozitate. De altfel, cei mai mulți dintre unioniștii din Rep. Moldova sunt tineri, ceea ce demonstrează că tineretul iese, prin studiu, călătorii și internet, din păienjenișul propagandist sovietic, din ideile patriotarde „moldoveniste” răspândite de regimurile de tristă amintire. Tinerii se deșteaptă și încep să priceapă că moldovenii sunt la fel de români precum ardelenii, oltenii, muntenii, dobrogenii, bănățenii, crișenii, maramureșenii, timocenii, aromânii, istro-românii, megleno-românii ș.a. Ce ar însemna ca toate aceste denominațiuni locale să aibă „statul lor”, la fel cum pretind „moldoveniștii”? Tinerii moldoveni văd că sunt parte a latinității, că grăiesc la fel ca noi, că au aceleași datini și cântări, că îl venerează pe Ștefan cel Mare așa cum facem și noi. Avem nevoie de acești tineri deștepți.
Tineri care vor apuca România Reîntregită

4. Avantaje economice.
- extinderea pieței interne românești de desfacere.
- deschiderea produselor agricole moldovenești spre piața europeană, ceea ce aduce beneficii financiare inclusiv bugetulului de stat.
- populația activă a României sporește. Aici amintim și rezistența fizică superioară a basarabenilor, ca urmare a climatului mai aspru și a condițiilor vitrege de trai și istorice. Sunt oameni căliți. Este nevoie ca basarabenii să poată trece încoace fără pașapoarte, fără controale, deci fără vamă, într-o Românie a tuturor.

Grigore Vieru
5. Avantaje culturale și identitare. Peste 80% dintre copiii și tinerii din România nu au auzit de Grigore Vieru, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Gribincea, surorile Osoianu, Mihail Grecu, Mihai Volontir sau Ilie Ilașcu, ceea ce este extrem de grav. A nu auzi de Grigore Vieru este ca a nu auzi de Nichita Stănescu. Prin Unire trebuie să reunificăm și cultura, să doborâm perdeaua necunoașterii ce separă mărgăritarele frumuseții și înțelepciunii de pe cele două maluri de Prut, căci o cultură superioară nu poate fi fragmentată. Închipuiți-vă că orice copil din România va studia la școală poeziile lui Grigore Vieru. Nu este acesta un motiv suficient pentru a înfăptui Unirea?

Grupul lui Ilie Ilașcu (dreapta), deținuți politici ai regimului separatist din Transnistria

6. Avantaje de imagine. Un popor dezbinat nu constituie exemplu de demnitate, ci rămâne nerespectat pe scena politică europeană și globală. Trebuie să reparăm o nedreptate istorică ce s-a abătut asupra neamului nostru. Noi, în loc să funcționăm după modelul german, ne ghidăm după cel nord-corean și chinez, ca pe vremea lui Ceaușescu. Căci singurele popoare rămase cu două state sunt:

- Coreea de Nord și Coreea de Sud, aflate în stare de armistițiu pe granița actuală. Practic sunt încă în război, nerecunoscându-se reciproc ca stat independent și suveran. Cauza războiului este cea ideologic-comunistă, care a supus teritoriul nordic al peninsulei.

- China și Taiwan. În anii ’40-’50 a avut loc un război civil sângeros între trupele comuniste și cele naționale. Cele comuniste au învins și au cucerit întreaga Chină continentală, determinându-le pe cele naționale să se retragă în Taiwan. În China a început atunci un regim dictatorial criminal, care s-a democratizat în ultimele decade, iar Taiwanul ușor-ușor a început să se dezvolte. Cele două state nu se recunosc reciproc, ambele identificându-se ca adevărata Chină. Taiwan se numește „Republica China”, iar China se numește „Republica Populară Chineză”. O harabarură totală, nu? Mulțumiți-i comunismului pentru asta!

- România și Republica Moldova. Totul începe cu un șiretlic sovietic în perioada interbelică (1924), când la Nistru, adică lângă granița cu România mare, URSS înființează o unitate administrativ-teritorială care cuprindea majoritatea românească rămasă în imperiul lor: Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), adică Transnistria de astăzi plus mai multe localități din Ucraina. Scopul acestei republici, unde s-a exercitat o propagandă bolșevică de îndoctrinare „moldovenistă” și antiromânească, era acela de a-și justifica eventuala invadare a Basarabiei prin realizarea „reunificării poporului moldovenesc”. Ceea ce s-a și făcut mai târziu.

RASSM în perioada interbelică

          În urma înțelegerii sovieto-naziste (Pactul Ribbentrop-Molotov), trupele bolșevice invadează țara, după niște note ultimative de retragere date românilor în anul 1940, ocupând astfel Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. În 1941 România recuperează teritoriile, dar le pierde iarăși în 1945. Prin urmare, Stalin redesenează granițele în zonă, pentru a fragmenta conștiința națională. Fărămițează Basarabia: nordul și sudul îl oferă Republicii S. S. Ucraina, iar cea mai mare parte din Basarabia, împreună cu o parte din fosta RASSM (Transnistria de astăzi), constituie noua Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, adică viitoarea Republica Moldova din 1991. Deportările românilor în Siberia, propaganda de slavizare forțată, colonizarea slavilor, aveau să continue în Moldova politica de desrădăcinare și slavizare dusă de vechiul imperiu țarist între 1812-1918. Iată de ce suntem două state! După 1991, forțele comuniste și neocomuniste de pe cele două maluri de Prut, dar și interesele ucrainene și rusești din Transnistria (câtă inteligență a avut Stalin prin redesenarea granițelor!) s-au opus vehement oricăror dorințe de reunire. Deci vinovat e tot comunismul. Ca în China și Coreea...
          Bineînțeles că problema Transnistriei rămâne în continuare, însă ea poate fi soluționată pe cale diplomatică, printr-un schimb de populație cu Ucraina, așa cum am făcut cu Bulgaria în Dobrogea. Iată și câteva state care au reușit să se reunifice:
- Germania de Vest (RFG) și Germania de Est (RDG).
- Yemenul de Nord și Yemenul de Sud.
- Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud.

Noi în ce corabie dorim să fim? Cu Coreea de Nord în continuare sau cu Germania?

De ce să nu fie și la noi ca la ei?

de Ionuț Tudose
12.02.1018

2 comentarii:

  1. Cred că nu e nevoie să adoptăm vreun exemplu ca să vedem în unire o întregire a neamului. Până una-alta, noi trebuie să ne păstrăm credința vie și s-o manifestăm prin fapte și prin trăire curată, prea puțin contează că s-au unit RFG ȘI RDG atâta timp cât Germania și occidentul în general promovează decăderea morală ca normalitate. Da, ar fi frumos să trăim alături de frații noștri, să dea Dumnezeu să redevenim un popor.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...