Defrișările masive din România. 14 imagini satelitare sugestive

          Unele resurse naturale sunt mult mai valoroase dacă sunt lăsate la locul lor. Pădurile reprezintă cel mai bun exemplu în acest sens. De ani de zile se trag semnale de alarmă împotriva ritmului alarmant al despăduririlor, prin articole, studii științifice, fotografii, reportaje, documentare etc. 



          Subiectul acesta ar trebui să fie tot timpul adus în discuție, tocmai pentru a se înrădăcina puternic în mentalul colectiv și pentru a fi conștientizat la maximum. Imaginile satelitare publicate aici au rolul de a evidenția doar o mică parte din suprafețele uriașe jefuite în ultimii ani. Companii străine în cârdășie cu trădătorii autohtoni, bine așezați în posturi cheie, de la primării până la președinție, și-au dat mâna pentru a acapara prin mașinațiuni legislative ceea ce nu le aparține. De cele mai multe ori nici nu se mai obosesc să emită legi în favoarea lor. Pădurea e a nimănui!

          Să reamintim doar câteva consecințe devastatoare ale defrișărilor asupra poporului român:

  • Sporesc frecvența și intensitatea viiturilor și inundațiilor. Pădurile încetinesc la maximum scurgerea apei pe versanți în cazul ploilor torențiale și al topirii zăpezilor. Odată tăiați arborii, albiile râurilor vor fi alimentate nestingherit. Debitele suferă fluctuații majore, cu efecte erozive asupra malurilor. Chiar dacă pădurile sunt tăiate în locuri izolate, în zona montană, efectele se resimt în tot bazinul hidrografic, inclusiv în câmpie. 
  • Sporesc frecvența și intensitatea alunecărilor și a surpărilor de teren. Rădăcinile fixează solul, iar coronamentul încetinește infiltrațiile. Terenul degradat se reface foarte greu sau deloc. Niciodată un teren degradat nu va mai avea calitățiile anterioare. 
  • Sporesc eroziunea areolară și îndepărtarea constituenților fini din sol (argilă, oxizi). Aceștia oferă aderență și stabilitate solului și sunt absolut necesari în zona de munte unde stratul pedologic este oricum foarte subțire, iar terenurile orizontale sunt aproape absente. După defrișare solul se spală și nu va mai fi capabil să susțină arbori de mărimi mari, deci pădurea nu se va mai reface niciodată la calitatea ei inițială! 
  • Se reduce drastic valoarea turistică a peisajului. Se elimină orice șansă de dezvoltare economică în această direcție. 
  • Sporește stresul psihic în rândul localnicilor din proximitatea arealelor devastate din cauza urâțirii mediului. 
  • Se reduce dramatic biodiversitatea
  • Scade calitatea apelor freatice, pădurea fiind cel mai bun filtru natural!
  • Se înrăutățește calitatea aerului.
  • Se modifică regimul termic și pluviometric local. 
  • Dispare orice oportunitate de a folosi lemnul în caz de o maximă necesitate în viitor (o criză a gazului, stare de război etc.).

          Toate acestea (și multe altele) se traduc prin pierderi financiare colosale și chiar decese.

          Analiza imaginilor Landsat de mai jos evidențiază tăierile în ras, uneori rămânând dezgoliți versanții și munții în întregime. Sunt preferate tăierile în ras deoarece materialul exploatat pleacă direct la export, ca materie primă. Metoda aceasta oferă profitul cel mai mic, de aceea se rade tot. Dacă lemnul ar fi fost prelucrat înainte de a fi comercializat (construirea mobilei de exemplu), atunci valoarea produselor, inclusiv a lemnului, ar crește considerabil, iar tăierile în ras nu ar mai fi necesare, ci s-ar fi aplicat tăierile selective, după calitate și nevoi. Trădătorii preferă însă metoda cea mai puțin profitabilă, dar și cea mai rapidă. Așa sfârșesc pădurile noastre (de o calitate superioară) în grătarele, cuptoarele și cheresteaua occidentalilor. Se duc văzând cu ochii...

          Imaginile oferite de aplicația Google Timelapse la nivel global sunt pentru intervalul 1984-2012. În intervalul 1984-2000 exploatările s-au făcut într-un ritm relativ controlabil. Între 2000 și 2005 ritmul cunoaște o accelerare periculoasă. Terenul dezgolit în acei ani s-a acoperit cu vegetație ierboasă, arbuști sau arbori scunzi. Deci pădurea nu s-a refăcut, chiar dacă unii observatori ar fi tentați să afirme că există versanți defrișați pe imagini mai vechi și împăduriți pe cele noi. Adevărata explozie a despăduririlor însă s-a produs după anul 2008, când pare că nimic nu mai poate opri tăvălugul. Pentru a localiza arealele și a vedea situația actuală, au fost adăugate hărți Googlemaps, pe care puteți naviga. De asemenea, a fost adăugată în colțul fiecărei imagini o scară grafică pentru a vă face o idee asupra dimensiunilor dezastrului. Arealele cele mai afectate sunt încercuite.

          Ce am putea face pentru a stopa această sinucidere? Ce soluții ar fi? Aștept comentariile dumneavoastră în secțiunea de sub articol!

1. Bazinul Vâlsanului, 8 km E de Lacul Vidraru, jud. Argeș:


Zona în prezent:




2. Lacul Vidraru, jud. Argeș:


Zona în prezent:




3. Munții Gutâi, jud. Maramureș:

Zona în prezent:




4-5. 10 km E de Borșa, Munții Maramureșului, jud. Maramureș:


Zona în prezent:




6. Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava:


Zona în prezent:




7. Munții Călimani, 10 km NE de Toplița, jud. Harghita:


Zona în prezent:




8. Remetea, munții Gurghiu – depr. Gheorgheni, jud. Harghita:


Zona în prezent:




9. Jolotca, munții Giurgeu, jud. Harghita:


Zona în prezent:




10. Ghimeș-Brusturoasa, valea Trotușului, jud. Bacău:


Zona în prezent:




11. Munții Apuseni, S de Mărișel, jud. Cluj:



Zona în prezent:




12. Albac, Munții Apuseni, jud. Alba:



Zona în prezent:




13. Poiana Horea, Parcul Natural Apuseni, jud. Cluj:


Zona în prezent:




14. Arieșeni, Munții Apuseni, jud. Alba:


Zona în prezent:


___
Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose
5.08.2016
actualizat 10.08.2016

7 comentarii:

  1. Daca nu se vor lua cat mai repede masuri lucrurile se vor agrava.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ochi cu ochi dispare padurea, oricum aceste fotografii nu reprezinta in totalitate ce se intampla in momentul actual, ce este mai grav nu a fost publicat pe acest blogspot, vizitati Apusenii zona Arieseni...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru aceste precizări! Am completat articolul cu încă 4 imagini din Munții Apuseni... Într-adevăr, zona este dezolantă :((

      Ștergere
    2. Discret se întind cu tăierile masive si in alte zone împădurite ale țării.

      Ștergere
  3. Daca nu exista alternativa indiferent de lege omu va sacrifica prosperitatea pe termen lung pentru o bruma de bani acum cand are nevoie. Din acest motiv nu ne putem astepta sa se rezolve problema doar daca o expunem ci o vom impinge mai departe de ce este moral si just adica chair daca facem taierile super ilegal va creste pretul si riscul dar taierile nu o sa se opreasca. Exista alternative mult mai profitabile dar nu s-a gandit nimeni sa ajute local populatia cu solutii win-win. In alte tari se taie paduri ca sa faca loc pentru ferme de animale dar noi nu ne permitem sa investim ca ar fi socialism nu capitalsm daca investeste statul in ceva, o solutie ar fi sa curatam zona deja taiata sa plantam copacii inapoi dar sa construim si o ferma 100% bio cu tehnologii de crestere rapida a biomasei folosind turbine de vant si colectoare solare pentru energie si materiale reciclate pentru constructie. Populatia locala este scoasa din somaj cu salarii mari ca sa nu mai fie tentati oamenii sa taie paduri pentru bani. Doar asa o sa se opreasca taierile, fara o alternativa viabila din pacate oamenii disperati o sa fie fortati sa mearga pe calea cea mai usoara. Respect pentru initiativa si activism avem nevoie de cat mai multi oameni care se gandesc la viitor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ar trebuii sa se ia cat mai urgent masuri in aceasta privinta.

    RăspundețiȘtergere
  5. dar cit mai urgent masuri pt ca raminem fara aer

    RăspundețiȘtergere