Scurtă critică asupra manualelor de Geografie

          Informații și teorii stufoase, limbaj științific - pompos sau ambiguu, aspect gri și respingător, hărți și imagini prost întocmite, lipsa aplicațiilor și a exercițiilor practice, lipsa jocului… Vorbim despre manualele de Geografie folosite în școală și construite parcă după niște standarde mai proaste decât pe vremea comuniștilor. Voi exemplifica pe baza unui manual de cls. a V-a (când se face cea mai frumoasă materie, iar copiii încă mai învață). Nu am nimic nici cu editura, nici cu autorii respectivi (nu vreau să desființez munca unor oameni, ci doar să o îmbunătățim). Oricum toate manualele sunt proaste.



          După părerea mea, manualul este un instrument de sprijin (nu neapărat esențial) în organizarea și desfășurarea procesului didactic. Dar cel mai important, manualul ar trebui să fie poarta de acces a elevului spre știința geografică, spre descoperirea unei lumi magice. Când ajunge acasă și vrea să afle lucruri noi, elevului îi este cel mai ușor să deschidă manualul (nu calculatorul, nu televizorul…). Dar nu îl deschide și îl aruncă într-un colț până la sfârșitul anului. De ce? Pentru că e neinteresant și nu îl captivează deloc. Dimpotrivă, manualele sunt făcute atât de prost, încât ucid orice tentativă de înfiripare a vreunei pasiuni geografice… M-am imaginat în pielea unui copil de 11 ani, în pielea unuia bun la învățătură. Și mi-am dat seama că Geografia nu ar fi de mine... Iată ce au prost aceste manuale:


1. Cantitatea. Prea multă materie. Principiul selectării esențialului nu se poate aplica, deoarece sunt chestiuni interdependente. Iar un copil, care ajunge acasă și vrea să afle lucruri noi și interesante, nu are capacitatea de a selecta, ”de a citi printre rânduri”. Și vede că nu pricepe nimic… Dar orice manual trebuie să respecte o programă. Dacă programa e stufoasă, și manualul va fi la fel…

2. Nivelul științific prea ridicat. Foarte multe noțiuni noi sunt dificil de înțeles. Adesea sunt la nivel de facultate. Dacă ați avea 11 ani, ați înțelege ceva din:
  • ” Datorită deplasărilor convergente ale plăcilor tectonice, spațiul oceanic se restrânge, iar stratele de sedimente se cutează. (pag.49)”
Ce este o deplasare convergentă? Cum adică se restrânge spațiul oceanic? Dar ce sunt sedimentele? Cum adică se cutează? Prea multe noțiuni abstracte (pentru un elev) într-o singură frază…Sau poate vă interesează definiția debitului:
  • ” Debit = volumul de apă care se scurge printr-o secțiune a râului în timp de o secundă; debitul se exprimă în metri cubi pe secundă (mc/s) sau litri pe secundă (l/s); (pag.107)”
Înțelegerea acestei definiții presupune un proces imaginativ multiplu. Mai întâi trebuie să-ți imaginezi un plan vertical. Apoi să-ți imaginezi că planul intersectează albia. Ai obținut o secțiune (nici 0,1% din elevii de cls. a V-a nu știu ce este aceea o secțiune). Apoi îți imaginezi apa râului trecând prin secțiune timp de o secundă. Apoi îți imaginezi cantitatea de apă respectivă (în mc sau l). Bravo, acum știi ce este debitul, după un întreg film de evenimente… Oare în cls. a V-a erai capabil să-ți faci atâtea filme în cap? Nu era mai simplu dacă zicea: ”Debit = cantitatea de apă transportată de râu”?! Trebuie o definiție pentru niște copii, nu pentru Institutul de hidrologie.

3. Exprimarea. Este încărcată de explicații întortocheate, care îl amețesc pe elev. În primul rând, într-o explicație dată copiilor e bine să nu fie folosite prea multe perechi antonimice. Se ajunge în situațiile de mai jos, care pot induce în eroare:
  • ” Variația presiunii atmosferice. Din cauza rarefierii aerului, presiunea atmosferică scade o dată cu creșterea altitudinii. În același timp, presiunea se modifică în funcție de temperatura aerului (crește cu scăderea temperaturii și scade cu creșterea temperaturii). (pag.72)”
Din punct de vedere științific, explicația este corectă, dar pedagogic vorbind, este sub orice critică. O abureală totală. Sub alt aspect, exprimările și explicațiile sunt deficitare deoarece sunt prea…lungi. O propoziție mai lungă de un rând devine obositoare, iar mesajul greu de absorbit:
  • ”Când aerul se încălzește, se dilată și se ridică, formându-se un centru de joasă presiune, numit ciclon. Când este rece, aerul devine mai dens și mai greu, apărând astfel un centru de înaltă presiune, numit anticiclon. (pag.72)”
4. Limbajul rece, sobru și mort. Nu atrage cu absolut nimic. Manualul parcă ar vorbi în fața unor babe, nu în fața unor copii… fără glume, nimic prietenos, o seriozitate absurdă. Design-ul paginilor este în concordanță cu limbajul mort. Nu sunt adeptul sclipiciului și al paginilor lucioase (care sunt la fel de nocive), dar un plus de estetică nu ar strica.

5. Explicații ce par la prima vedere contradictorii. Chiar dacă citatetele acestea sunt scoase din context, totuși pot induce în eroare elevul:
  • ”În hidrosferă întâlnim viețuitoare, deși puține, până la cele mai mari adâncimi oceanice (11 000 m). (pag.113)”
  • ”Deși este greu de crezut, apele oceanice sunt pline de viață, de la suprafață până în cele mai adânci gropi abisale. (pag.116)”
Într-un alt exemplu, trebuie să fii foarte atent. E greu să înțelegi unde sunt până la urmă mai mulți locuitori, la sat sau la oraș:
  • ”Cea mai mare parte a populației Globului trăiește în așezări rurale. Așezările rurale sunt mai numeroase decât așezările urbane, dar au un număr mai mic de locuitori. (pag.150).”
6. Hărțile sunt învechite, neclare și nu respectă regulile elementare de design cartografic: pe harta strălucirii soarelui zonele cu valori minime sunt colorate cu galben; pe hărți de intensitate a unor elemente/fenomene (rata natalității, cantitatea de precipitații etc) se folosesc toate culorile, în mod haotic, fără a se respecta vreo scară cromatică… Nu apar denumiri acolo unde ar fi absolut nevoie (pentru orientare). În consecință, elevilor le este aproape imposibil să interpreteze aceste hărți. Imaginile sunt, de asemenea, neclare și depășite tehnologic.Materialul grafic, fotografic și cartografic este foarte redus. Zeci de pagini au doar text… Bineînțeles că sunt total neinteresante și nestimulative pentru o generație bombardată de imagine. Nu zic că e bine. Din contră, informația video și foto utilizată în exces (tv, facebook, jocuri video etc.) suprastimulează creierul prin eliberarea unei cantități mai mari de dopamină. Mai simplu spus, acționează ca un drog. De aceea generațiile, care sunt acum sau cele care vor veni, se vor concentra din ce în ce mai puțin la școală. Fiindcă nu vor mai putea. Fiind suprastimulați pe alte căi, școala li se va părea… plictisitoare. Ori, dacă mai vii și cu manuale cu zeci de pagini de litere (fără nimic atractiv), insuccesul este garantat.

7. Lipsa aplicațiilor. Citind manualul, ai impresia că Geografia este doar o teorie frumoasă despre Pământ. Nimic aplicabil, nici un exercițiu, doar câteva întrebări de verificare a cunoștințelor teoretice. Nu toți copiii din țara asta își permit ”caiete practice”. Eu înțeleg prin manual ceva mai complex decât o simplă carte de noțiuni teoretice.

8. Lipsa jocului. Unei generații care petrece câteva ore pe zi jucându-se la calculator, nu poți să-i mai captezi atenția, nici cu bățul, nici cu vorba bună. Poate doar prin joc. Dar se pare că sobrietatea unui ”manual științific” nu lasă loc și pentru joacă și amuzament…

          Ar mai fi și alte probleme. Dar problema cea mai mare este că îți trebuie o grămadă de aprobări pentru a scoate un manual utilizabil la clasă. Iar ca să treci de aprobări, trebuie să faci un manual prost. Totuși, sper să fie de folos aceste observații celor ce se aventurează într-o astfel de muncă.

Citiți și alte articole din Geografia în școală

de I. Tudose
16.08.2015

7 comentarii:

  1. Mă ofer să scriu câteva lecţii pilot, ca exemplu de scrieri care ar putea să stimuleze elevii întru lectură, mă gândesc că dacă tot au atâtea alternative, chiar şi din punct de vedere al manualelor, ar fi cel puţin simpatic să aibă şi una plăcută. Dacă s-ar dovedi o iniţiativă reuşită, poate o ridicăm online la statutul de sprijin pentru elev.

    *Textele vor fi concepute sub observaţia unor ochi avizaţi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O inițiativă foarte bună!

      Ștergere
    2. Bun, am nevoie doar de o recomandare pentru sursa informaţiilor, cred că putem demara experimentul cu manualul în discuţie, cel de clasa a V-a. Înţeleg că toate manualele au aceleaşi metehne, dar ar fi bine dacă ar exista unul din care să pot extrage informaţia mai cu spor, poate are unul dintre ele o structură a lecţiei mai acătării.

      Ștergere
    3. Puteți folosi manualul de cls. a V-a din poză. Alegeți oricare lecție. Din punct de vedere științific este foarte potrivit, dar problemele sunt pedagogice, după cum am arătat în articol. Lecțiile-pilot le voi publica pe acest site, care are, zic eu, oarecare vizibilitate în sfera geografică românească. Mail-ul meu este geografilia2010@yahoo.com

      Ștergere
    4. În regulă, ne auzim curând. Toate bune!

      Ștergere
  2. Daca ati realizat deja vreo lectie si nu am gasit eu scotocind pe site, puteti da un link, va rog frumos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă vă referiți la comentariile de mai sus, deocamdată nu am primit nimic pe mail.

      Aștept în continuare propuneri de lecții de la orice profesor bine-voitor pe mail-ul geografilia2010(@)yahoo(punct)com.

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...