Procesul de suburbanizare în Europa contemporană

Fig.1. Pen Iberică

          Harta dinamicii populației este o aplicație foarte interesantă de web-mapping, excelând la capitolul acuratețe cartografică (utilizarea culorilor, toponimele în racord cu nivelul de zoom etc). Prin intermediul acesteia, utilizatorii pot afla informații demografice (natalitate, nr. de locuitori, rata de creștere) pentru localitățile și țările europene. Cele mai spectaculoase date sunt cele ale creșterii/ descreșterii numărului de locuitori în ultimii ani, mai exact în intervalul 2001-2011. Fiecare teritoriu administrativ este colorat în mod sugestiv (fig.2).


 
Fig.2. Legenda aplicației

         După o scurtă analiză spațială de ansamblu, ni se evidențiază un proces de suburbanizare caracteristic aproape tuturor țărilor europene.
          Suburbanizarea este însă un proces mult mai amplu și complex și poate căpăta diverse aspecte:
- urbanizarea spațiului rural din proximitatea orașelor/ metropolelor;
- modificarea structurii funcționale a acestor așezări;
- extinderea spațială a orașului/ metropolei;
- extinderea sferei de influență a orașului/ metropolei;
- creșterea numărului de locuitori în localitățile din proximitate sau în cartierele periferice etc.
          Cauzele suburbanizării sunt de asemenea foarte diverse, în cazul Europei putem aminti:
- creșterea metropolelor prin aportul de populație venită din zonele rurale și agricole sau din spații dezindustrializate;
- aportul de imigranți;
- fixarea rezidenței unor categorii sociale înstărite financiar în proximitatea orașului;
- dezvoltarea economică a localităților din aria metropolitană etc.

          Așadar, dacă urmărim harta, vom identifica numeroase localități din zonele metropolitane, care au o creștere accentuată a numărului de locuitori, comparativ cu metropola propriu-zisă. Iată mai jos câteva exemple concludente în acest sens.

 Fig.3. Poate cea mai spectaculoasă creștere demografică suburbană apare în localitățile de la periferia Madridului. Urmărind în paralel și fig.1, cu o Spanie interioară albastră, ni se clarifică faptul că această creștere își are cauza în fenomenul migraționist

         Și alte capitale ale Europei cunosc același fenomen. Populația metropolei crește sau descrește lent, în timp ce populația din localitățile vecine crește rapid:

Fig.4. Berlin. Metropola este înconjurată de trei inele: primul al creșterii populației, al doilea al scăderii lente și cel de-al treilea - al scăderii mai rapide (care corespunde cu toată fosta Germanie de Est)

Fig.5. Roma

Fig.6. Praga; de remarcat și orașul Brno - pol de atracție pentru jumătatea estică a Cehiei

Fig.7. București. Suburbanizarea mai intensă spre N este favorizată de extinderea legăturilor economice cu restul țării pe această direcție, a căilor de transporturi etc.

Fig.8. Varșovia

        În Polonia se remarcă un proces de suburbanizare multipolar, în sensul că există mai multe orașe care și-au creat astfel de ”inele de suburbanizare”. Fenomenul poate fi pus pe seama concentrării capitalului și a serviciilor în aceste orașe, în contextul reducerii importanței economice ale unor ramuri industriale tradiționale. Populația din oraș scade, în timp ce în localitățile proximale crește:

Fig.9. Polonia. Se pot identifica aprox. zece poli urbani cu tendințe de suburbanizare
 
Fig.10. Gdansk și Gdynia, cel mai important pol economic din N țării

Fig.11. Polonia centrală

Fig.12. Wroklaw

        Ultimul caz pe care îl vedem este ”tipul balcanic”, al statelor din SV peninsulei: Muntenegru, Kosovo, Albania și Macedonia. Caracteristic acestora este creșterea disproporționată a numărului de locuitori în capitală comparativ cu restul teritoriului. Nu apar ”inele clare de suburbanizare”.

Fig.13. Statele din SV Balcanilor. Cea mai clară disproporție este în cazul Albaniei, o țară cu sectorul agricol încă bine reprezentat, dar și cu exod rural spre capitală

de I. Tudose
2.08.2015

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...