Cealaltă față a științei geografice. Ar fi amuzantă, dacă nu ar fi reală

          Evoluționismul este un model științific care a acaparat mare parte din lumea cercetătorilor, fiind paradigma ultimului veac. Inclusiv Geografia este cuprinsă în modelul evoluționist, cel puțin partea sa fizică. Practic, orice idee, orice fenomen, orice explicație devin valide cu condiția să aparțină sistemului din care fac parte, adică să completeze modelul științific general. Ideile și explicațiile pot fi compatibile unele cu celelalte, pot să se completeze reciproc... dar dacă sistemul de gândire în ansamblul său este greșit?

          În cele ce urmează, vă prezint unele din raționamentele științifice (geografice/geologice), foarte înrădăcinate în mințile ”atotștiutorilor”, care nu acceptă critici.

I. Evoluție/ vârsta fosilelor

Î: Cum se poate demonstra evoluția speciilor?
R: Cu ajutorul fosilelor. Știind vârsta fosilelor, se observă schimbarea evolutivă a viețuitoarelor, de la cele simple din trecut (de ex. trilobiți) la cele complexe recente (păsări, mamimfere, om). De asemenea, se observă unele îmbunătățiri, adaptări de la o eră la alta, de la o specie la alta (de ex. membrele anterioare devin aripi).

Î: Care ar fi una dintre metodele prin care putem determina vârsta fosilelor?
R: Cu ajutorul teoriei evoluției speciilor. Știind că evoluția este un fapt incontestabil, putem fixa pe scara geogronologică fiecare fosilă în funcție de gradul său evolutiv. Nu putem fixa reptile în Arhaic sau mamifere în Paleozoic. S-ar da peste cap toată evoluția. Metodele de datare ulterioară, stratigrafică și radiometrică vor confirma cele apreciate inițial.

Pe scurt: evoluția demonstrează vârsta fosilelor, iar vârsta fosilelor demonstrează evoluția.Tare, nu?

__________________________
II. Fosile/ straturi geologice

Î: Cum se mai poate stabili vârsta fosilelor?
R: Cu ajutorul straturilor geologice. Cunoscând perioada de formare și vârsta straturilor geologice (în funcție de rocă, structură, dispunere și alte caracteristici), deducem ușor era/perioada în care s-au format fosilele din acel strat. Într-un strat de calcare jurasice, vor fi fosile din… jurasic. Logic!

Î: Care ar fi una dintre metodele prin care putem fixa vârsta straturilor geologice?
R. Cu ajutorul fosilelor. Savanții au reușit să identifice fosile caracteristice fiecărei perioade geologice. Acestea se numesc fosile index. De exemplu, trilobiții sunt fosile index ale Paleozoicului. Deci, dacă găsim trilobiți într-un strat geologic, este clar că acesta s-a format în Paleozoic.

Pe scurt: vărsta fosilelor atestă vârsta straturilor geologice, iar vârsta straturilor atestă vârsta fosilelor. Tare, nu?
__________________________

III. Datarea radiometrică

          Datarea radiometrică este cea mai utilizată metodă de apreciere a vârstelor rocilor/fosilelor și se bazează pe cunoașterea timpului de înjumătățire a unor izotopi radioactivi prezenți în corpurile analizate. Pare cea mai sigură metodă utilizată în geocronologie. Nu insist asupra ei. Citiți aici un articol foarte bun despre această metodă. Este prezentată pe înțelesul tuturor chiar de un susținător al ei. Vă rog să îl parcurgeți înainte de a citi comentariile mele de ma jos.

          Mie mi-au sărit în ochi unele citate, elocvente zic eu (sublinierile îmi aparțin):

” Pentru a putea data corect cu radiocarbon trebuie făcute următoarele presupuneri:
1. Raportul 14C/ 12C din fiecare parte a globului (atmosferă, biosferă, apă oceanică) a rămas relativ constant de-a lungul timpului.
2. Amestecarea rapidă și completă a 14C are loc între rezervoare la nivel global.
3. Rapoartele dintre diferiții izotopi de carbon nu au fost alterate, în afară de alterarea dată de dezintegrarea 14C dinainte sau după moartea unui organism.
4. Timpul de înjumătățire al 14C este cunoscut cu acuratețe și cu un nivel ridicat de precizie.
5. Nivelele naturale de 14C pot fi măsurate cu precizie.”

          După ce autorul explică amănunțit cum funcționează metoda, făcându-te să crezi că este una extraordinară, totuși continuă cu o exprimare care nu îmi pare ”știință”, ci ”credință”. Adică, pentru ca întreaga metodă radiometrică să funcționeze, savanții se bazează pe unele… presupuneri (adică preconcepții/credințe). Deci întreg ansamblul de raționamente, întreg modelul/sistemul funcționează dacă are în temelie unele… credințe. Prezentarea metodei continuă:

” Dintre acestea, există o mare încredere printre oamenii de știință că ultimele două sunt îndeplinite, adică timpul de înjumătățire este cunoscut și nivelurile de carbon din prezent sunt măsurate exact. Primele trei presupuneri pot crea probleme, însă.”

         Nu îmi place nici această exprimare. Ce este aia ”mare încredere”? Citim un articol despre o metodă științifică sau un articol de dogmatică? Autorul continuă mai jos:

” Probleme asociate cu datarea potasiu-argon
Pentru ca datarea să fie validă trebuie făcute două presupuneri. […]”

          Din nou, aceeași exprimare. Studiați singuri articolul; nu mai insist prin comentariile mele.

Pe scurt: Metoda radiometrică este cea mai avansată din știința evoluționistă, dar pentru a fi validă are nevoie de unele ”mici” credințe ale savanților.
__________________________
IV. Numărul continentelor


Î: Câte continente sunt?
R: - Unii spun că 5: America, Eurasia, Africa, Oceania (adică Australia + insulele din Pacific) și Antarctida.
- Unii spun că 6: America, Europa, Asia, Africa, Oceania și Antarctida.
- Unii spun că 7: America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Africa, Oceania și Antarctida.
- Unii spun că 8: America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Africa, Australia, Oceania (doar insulele din Pacific) și Antarctida.
- Alții spun că 9: America de Nord, America Centrală, America de Sud, Europa, Asia, Africa, Australia, Oceania și Antarctida.
- Cei mai mulți spun că 7. Este foarte greu să stabilești un număr de comun acord, deoarece în spatele acestei numărători stau o mulțime de factori și criterii (suprafață, raportul cu celelalte întinderi de uscat și cu oceanele, structură geologică, tectonica plăcilor, criterii demografice, geomorfologice etc.).

Î: Adică nu puteți număra continentele, dar spuneți că știți adevărul în legătură cu formarea și dinamica lor, cu vârsta lor și a rocilor, cu evoluția reliefului continental de-a lungul milioanelor de ani...etc. etc.?
R: Da.

Pe scurt: Nu putem număra câte continente sunt, dar știm cum s-au format, ce vârstă au, cum au evoluat etc. Ciudat mai funcționează știința…


Concluzie
          A fi geograf nu presupune a accepta tot pe nemestecate. Iată că în știința geografică, multe argumente pot fi circulare, subiective sau insuficiente... Știința este într-o continuă schimbare. De pildă, timp de secole a existat paradigma ptolemeică asupra Sistemului Solar (teoria geocentrică), oamenii aducând tot timpul îmbunătățiri acestui model, pentru a explica descoperirile noi legate de mișcarea foarte complicată a astrelor (sensurile contrare de deplasare, forma de 8 a orbitelor etc.). Modelul geocentric a devenit atât de complicat, încât cineva a venit cu o idee simplă: dacă în centru nu este Pământul, ci Soarele?! Astfel s-a dărâmat un întreg model, pentru a-i lua locul altul (heliocentric), care s-a dovedit a fi adevărat. Ceea ce trăim în prezent este o îmbunătățire continuă a modelului evoluționist, pe toate palierele (paleontologie, geologie, biologie, geomorfologie, antropologie etc.). Dar dacă întreg modelul nu este adevărat?

Va urma…

de Ionuț T.
6.03.2015

8 comentarii:

  1. Un IMENS si TENDENTIOS FALS! Depozitele analizate nu au fost dintr-un singur sit ci au fost corelate precum un puzzle ce nu poate fi considerat finalizat dar AVEM IMAGINEA, stim ce contine. Demonstratia ta seamana precum un banc cu scotieni ce cautau o moneda iar aceasta era intr-un strat superior (nu conteaza, nu ai intelege-o), dar poti merge in orice coluviu, depozit sedimentar, canion etc.etc. si vei vedea cum succesiunea pe care nu o pricepi altfel se constata vizibil. Cat despre continente, se stie prea bine geologia si evolutia lor dinamica pe baza unor studii complexe (polen-sedimente-clima-roci-scoici-mineralizare etc.etc.etc.) iar numarul lor nu este stabilit exact deoarece nu se foloseste un singur criteriu. Daca dorim sa vorbim tectonic e clar, daca mergem geopolitic e iar clar etc. Asa cum voi preacrestinii cititi aceeasi biblie dar fiecare vede altceva in ea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Un adevărat om de ştiinţă nu uită niciodată că orice concluzie a lui porneşte de la o teorie, care poate fi demonstrată din anumite puncte de vedere şi demontată din altele. Admiţând că există mai mult decât o singură viziune despre univers, la fel cum întotdeauna se găsesc mai multe rezolvări ale unei singure probleme, omul de ştiinţă găseşte sensul lui în procesul evolutiv, contribuind cu o perspectivă elaborată în loc să cadă în capcana autodistrugerii propriei creaţii, limitând infinitul la o singură părere.

    Excelent articol, mulţumim mult, Geografilia!

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Geografilia,
    Te rog foarte mult, daca stii, sa-mi spui si mie, de ce daca Pamantul se invarte in jurul axei sale de la vest la est iar Luna se invarte in jurul Pamantului tot de la vest la est, la eclipsa de Soare, umbra Lunii pe suprafata Pamantului se deplaseaza tot de la vest la est? Avand in vedere ca Pamantul se invarte in jurul axei sale cu o viteza mai mare decat viteza cu care se invarte Luna in jurul Pamantului.

    Multumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este adevărat ce ați scris aici. Situația se explică destul de simplu. Soarele și Luna au o deplasare aparentă pe boltă de la E la V, cu diferența că Soarele are o viteză aparentă mai mare. Deci Luna îl va acoperi de la V la E. În consecință și umbra se va deplasa pe suprafața Pământului de la V la E.

      P.S. Luna are o viteză aparentă pe boltă mai mică decât Soarele deoarece ea se rotește în jurul Pământului în același sens cu el (după cum bine ați spus).

      Ștergere
    2. Multumesc, Geografilia.
      Dar sa stii ca eu tot n-am inteles.
      Si n-am mai inteles un lucru: cum de ditamai Ptolemeul a ratat bunatate de Heliocentrism?

      Sa stai pe aproape pentru ca sa stii ca o sa te mai intreb lucruri.

      Ștergere
    3. Probabil pentru că și heliocentrismul și geocentrismul sunt la fel de adevărate, diferind doar punctul de vedere al observatorului. Bineînțeles, sistemul geocentric este mult mai complicat de imaginat, de aceea heliocentrismul s-a impus.

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...