Cauzele formării deșerturilor

          În termeni simplificați, deșerturile sunt regiuni uscate ale planetei, unde cad cantități reduse de precipitații (sub 100 mm/an). Deșerturile sunt caracterizate de întinse forme de relief erozivo-acumulativ, cu procese geomorfologice foarte intense, între care enumerăm: dezagregarea, coraziunea, deflația, eroziunea torențială, prăbușiri de roci etc. Din cauza învelișului vegetal slab reprezentat și a densității foarte scăzute a populației, acestea mai sunt denumite și ”pustiuri”.


          În funcție de condițiile locale (climat, substrat geologic, altitudinile și formele de relief etc.), deșerturile tipice sunt de mai multe feluri:
- deșerturi de nisip, sau erg-uri, cu bine-cunoscutele lor dune de nisip.
- deșerturi de pietre, sau reg-uri.
- deșerturi stâncoase, sau hamade, cu munți erodați și martori de eroziune.


 Fig.1. Marele Deșert Victoria din Australia.
Culoarea roșiatică se datorează oxizilor de fier

          Unii geografi mai încadrează în familia deșerturilor și:
- semideșerturile, situate de obicei la periferia deșerturilor. Aici cad cantități de precipitații mai ridicate (100-200 mm/an), semideșerturile făcând tranziția spre zonele vecine (stepe, savane). Semideșertul este primul afectat de extinderea deșertului, prin procesul de deșertificare, așa cum se întâmplă în regiunea Sahel, la S de Sahara.
- deșerturile reci, corespunzătoare marilor întinderi de gheață (Antarctica, Arctica și Groenlanda), unde cantitatea de precipitații este aproape nulă.
- deșerturile montane, cum ar fi platoul Tibet, de asemenea destul de uscate.

          În prezentarea de față explicăm formarea deșerturilor tipice. Fie că este vorba de erg-uri, reg-uri sau hamade, formarea lor este rezultatul unui factor esențial: ariditatea climei (sau uscăciunea climei). Adică, în zonele de pe Glob unde cantitatea de precipitații este destul de coborâtă, acolo au apărut și deșerturile.

          Există 5 categorii de cauze care favorizează uscăciunea climei:
 1) Maxima atmosferică tropicală. În zona tropicelor se instalează maxime barice, adică au loc mișcări descendente ale aerului (pentru a completa mișcările ascendente de la ecuator). Acest lucru restricționează convecția, condensarea și precipitarea, rezultând un climat uscat, ce a dus la formarea deșerturilor din Australia, pen. Arabică sau Sahara.

2) Circulația continentală a aerului. Există situații când deșerturile apar foarte aproape de țărm, însă nu primesc precipitații dinspre ocean deoarece circulația generală a atmosferei se face dinspre continent. Masele de aer vor fi deci uscate. Așa se întâmplă de exemplu în deșertul Thar, în pen. Arabică etc.

3) Curenții oceanici reci. Și mai spectaculoase sunt deșerturile care se sfârșesc brusc chiar pe țărmul oceanului (Namib, Atacama, Deșertul Peru etc.). În cazul acestora, în zona respectivă sunt curenți oceanici reci (Curentul Benguelei, Peru, Malvinelor, Australiei de Vest etc.), din care nu se evaporă apa, masele de aer de deasupra fiind deci uscate.

 Fig.2. Deșertul Namib își scaldă dunele în Atlantic. 
Curentul rece al Benguelei este răspunzător pentru acest fapt spectaculos.

4) Depărtarea de ocean. Cu cât o regiune se află situată mai în interiorul continentului, cu atât va recepționa mai puțină cantitate de umezeală dinspre ocean. Din cauza depărtării față de ocean au apărut deșerturile în Asia Centrală.

5) Izolarea în interiorul barajelor orografice. Ariile depresionare, înconjurate de munți destul de înalți (peste 3000 m) își formează un climat uscat, deoarece munții barează masele de aer umede ce ar putea veni din exterior. Așa au apărut deșerturile nord-americane.

Fig.3. Deșertul Sonora. Cactușii sunt un element
des întâlnit în deșerturile nord-americane

          Bineînțeles, fiecare deșert a apărut prin combinația acestor categorii de factori. Pentru a arăta cât de mult influențează cei 5 factori fiecare deșert, am realizat harta de mai jos.

Fig.4. Harta deșerturilor pe Glob

          În concluzie, deșerturile se formează ca urmare a climatului uscat, acesta apărând atât în zona caldă cât și în cea temperată. El poate fi rezultatul caracteristicilor regionale ale atmosferei, ale raportului ocean-continent, ale reliefului sau ale curenților oceanici.

de Ionuț T.
26.02.2015

6 comentarii:

  1. foarte frumoasa descrierea si harta de asemenea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucruri interesante si accesibile pt toti cititorii. Felicitari pt. Site!

    RăspundețiȘtergere
  3. Lucruri interesante si accesibile pt toti cititorii. Felicitari pt. Site!

    RăspundețiȘtergere
  4. Forte frumos explicat....Felicitari!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...