Bucureștii văzuți de Simion Mehedinți & George Vâlsan la 1931


         „Bucureștiul, capitala țării e așezat în centrul câmpiei dunărene, dar a ajuns oraș așa de mare mai mult din cauze politice. Târgoviștea fiind sub munți, neatârnarea țării față de Turci era mai mare. Deaceea, ca să poată priveghea mai bine pe Domn, Turcii au făcut ca Târgoviștea să nu mai fie nici măcar capitală de vară și să rămâie numai Bucureștii ca scaun al Domniei.


Numărul de locuitori ai României în perioada interbelică – lectură după Simion Mehedinți & George Vâlsan



   
       "În sumă rotundă, populația țării numără cam 18 200 000 (1929) de suflete, iar numărul sporește repede.
          Înainte de răsboiu, la fiecare mie de locuitori se nășteau în țara noastră 41 de copii – un spor cum nu se mai întâlnește decât la două-trei țări din Europa. (Francezii de pildă, n'au decât 19 nașteri la mia de suflete). Și, fiindcă în cei din urmă 32 de ani, populația a sporit cu 50%, în 1950, de bună seamă, România va cuprinde peste 30 milioane.




Orasul Urlati - Studiu de Geografie mentala

      Am scos cartea "Orasul Urlati - studiu de Geografie mentala" la care am lucrat în februarie - aprilie 2013. Cartea este de interes local și, de aceea, o recomand în special urlățenilor, dar și celor interesați de spatiul urlatean sau celor interesați de o noua abordare în geografia românească, drum deschis la noi prin teza de doctorat a lui Cristian Ciobanu
Pentru comandă, aveți următoarele posibilități:
1. comentariu sub acest articol (va voi raspunde personal la comentariu)
2. mail: geografilia2010@yahoo.com (va voi raspunde personal la aceasta adresa)


Date lucrare
Nume: Orașul Urlați - Studiu de Geografie mentală
Autor: Ionuț Tudose
An: 2013
Nr. pagini: 100
Referenți științifici: Prof. univ. dr. Bogdan Mihai; dr. Cristian Ciobanu
Nr. figuri (în general hărți): 51
Format: A5
Tip: Alb-negru integral
Calitatea / claritatea figurilor: foarte bună



Cuprinsul lucrării:
Prefață / 7
Cuvânt înainte / 9
I. Introducere / 11
II. Despre orașul Urlați / 14
III. Despre Geografia mentală / 20
IV. Metodologie / 25
V. Spațiul urlățean în percepția locuitorilor: cartiere oficiale, cartiere mentale, puncte de reper / 28
V.1. Cartierele orașului / 28
V.2. Punctele de orientare (de reper) / 35
V.3. Eșantionarea persoanelor chestionate / 41
VI. Problemele orașului în percepția locuitorilor / 47
VI.1. Izolarea locuitorilor și aprovizionarea greoaie cu produsele necesare zilnic / 50
VI.2. Aglomerația, zgomotul, gălăgia, traficul și locurile de parcare / 50
VI.3. Problema locuințelor / 50
VI.4. Starea drumurilor și a utilităților (gaze, apă, curent, canalizare) / 54
VI.5. Pierderea tradițiilor, a obiceiurilor și problema activităților culturale și artistice / 56
VI.6. Plecarea unor urlățeni în alte localități sau în străinătate / 58
VI.7. Condițiile grele de muncă / 58
VI.8. Infracționalitatea, hoția, corupția și necinstea / 61
VI.9. Gunoaiele, poluarea, mizeria și câinii maidanezi / 61
VI.10. Lenea oamenilor / 64
VI.11. Imoralitatea, nerușinarea, prea puțini oameni de calitate, păcatele, lipsa dragostei și a respectului între oameni, scăderea credinței în Dumnezeu și egoismul / 64
VI.12. Sărăcia, lipsa banilor, șomajul, taxele și prețurile / 64
VI.13. Problema spitalului orășenesc / 68
VII. Părerea urlățenilor despre spațiul proximal și cel urlățean în general - studiu de percepție endogenă / 71
VII.1. Percepția locuitorilor asupra propriului cartier / 71
VII.2. Percepția locuitorilor asupra spațiului urlățean în general / 74
VII.3. Percepția locuitorilor din anumite cartiere asupra modului cum sunt văzuți de alți urlățeni / 76
VIII. Sentimentul de apartenență / neapartenență al locuitorilor la comunitatea locală / 79
IX. Omogenitatea opiniilor sau opinia de masă / 83
X. Atractivitatea spațiului urlățean în mentalul colectiv / 86
XI. Concluzii / 94
Bibliografie / 95
Mulțumiri / 97
Referat / 98

Ionuț Tudose
12.06.2013
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...