România Turistică Mentală

           Din punct de vedere turistic, spaţiul geografic poate fi privit din două perspective: Prima dintre ele este cea obiectivă, cantitativă, cuantificabilă, măsurabilă şi calitativă. Adică, spaţiul turistic este văzut şi evaluat prin prisma unor indici şi indicatori, prin analiză şi observare. Diferenţa dintre două staţiuni poate fi dată de calitatea mediului natural, distanţa faţă de căile de acces naţionale, baza de cazare şi calitatea serviciilor, valoarea cultural-istorică a obiectivelor, unicitatea locului etc.



          Cea de-a doua perspectivă este cea subiectivă, a percepţiei spaţiului, cea tratată prin geografie mentală. Adică, spaţiul geografic este analizat prin prisma modului cum este acesta perceput. Aşadar, chiar dacă din punct de vedere obiectiv, o staţiune este superioară alteia, percepţia spaţiului poate compensa diferenţa.
          Şi perspectiva obiectivă, dar şi cea subiectivă sunt la fel de importante. De exemplu, evaluarea staţiunilor de pe litoral trebuie să ţină cont într-adevăr de calitatea plajelor şi a apei, serviciile de cazare, restaurante, preţuri, accesibilitate etc. Dar pe lângă acestea mai contează însă şi spaţiul mental, caracterizat prin etichete mentale fixate în memoria colectivă: Costineşti, Vama Veche sau Mamaia înseamnă mai ales "tineret şi distracţie", diferenţele făcându-le preferinţele muzicale şi comportamentale. Eforie Nord înseamnă "familişti". Staţiunea 2 Mai înseamnă mai multă "linişte şi zonă de imigraţie a vamaioţilor" etc.
          La nivelul întregii ţări este greu să evaluezi potenţialul turistic doar prin metode cuantificabile, măsurabile. O zonă poate fi cea mai curată, cea mai echipată, cu un patrimoniu natural şi cultural extraordinar, cu posibilităţi foarte variate. Degeaba dacă în mentalul colectiv este inexistentă, sau dacă percepţia asupra ei este deformată.
          Tocmai pentru a vedea percepţia oamenilor asupra spaţiului turistic românesc am conceput minichestionarul din articolul Un mic studiu de percepţie asupra spaţiului turistic.

          Metodologie
         A fost creată o bază de date cu răspunsurile celor 66 de persoane care au completat chestionarul. Majoritatea dintre acestea sunt cititori ai acestui blog. Cel mai important item din chestionar cerea respondenţilor să numească principalele 3 arii turistice din România, considerate de ei după importanţa lor. Răspunsurile, sub formă de layer polygon au fost suprapuse în mediu GIS. Cu cât sunt suprapuse mai multe răspunsuri într-o zonă, cu atât acea zonă este mai importantă din punct de vedere turistic în percepţia respondenţilor.

          Eşantion
          Caracteristicile persoanelor chestionate se prezintă astfel:


Fig.1. Vărsta respondenţilor.



Fig.2. Ocupaţia respondenţilor.



Fig.3. Domiciuliul respondenţilor.



Fig.4. Sexul respondenţilor.


          Capacitatea de evaluare a fiecăruia este influenţată de caracteristicile de mai sus, dar şi de o cunoaştere turistică largă. În acest sens, respondenţii au arătat că ies des în excursii cu rol turistic (fig.5).


Fig.5. Cât de des au ieşit respondenţii în excursii în scop turistic

          Rezultate
          A fost obţinută o hartă mentală a importanţei spaţiului geografic din punct de vedere turistic (fig.6.). Pe aceasta se disting foarte clar arcul carpatic şi Delta Dunării. Rezultatele au fost influenţate de unii respondenţi proveniţi de pe site-uri cu profil montan. Cele mai căutate zone turistice sunt Apusenii, Maramureşul, Făgăraşii, Valea Prahovei şi prima dintre ele Delta Dunării.


Fig.6. Harta percepţiei asupra importanţei turistice a spaţiului.

          Dintre obiectivele mai mici sunt câteva oraşe (Sibiu, Braşov, Sighişoara şi Timişoara), mănăstirile din Nordul Moldovei şi cetăţile din Transilvania.
          Petele albe sunt în Sudul Olteniei, Munteniei şi al Moldovei. Bucureştiul nu prezintă niciun interes pentru respondenţi.
          Interesant de văzut este modul cum au răspuns oamenii în funcţie de regiunea geografică unde locuiesc (fig.7).


Fig.7. Hărţi ale percepţiei asupra importanţei turistice a spaţiului, în funcţie de domiciliul respondenţilor: 1 - Transilvania; 2 - Moldova; 3 - Bucureşti; 4 - Ţara Rpmânească.

          Se observă că singurii care şi-au lăudat propria regiune sunt ardelenii (1), pe harta lor, regiunile extracarpatice sunt albe aproape în totalitate, iar Apusenii sunt cei mai importanţi. În schimb, moldovenii, bucureştenii şi muntenii consideră importante ca fiind zonele din alte părţi, sau au opţiuni mai omogene. Pentru moldoveni cea mai importantă zonă turistică este Delta Dunării. Pentru bucureşteni este Valea Prahovei, iar pentru munteni Delta Dunării şi Transfăgărăşanul.
          Difenţe de percepţie se înregistrează şi între bărbaţi şi femei:


Fig.8. Harta mentală a bărbaţilor privind importanţa spaţiului geografic.


Fig.9. Harta mentală a femeilor privind importanţa spaţiului geografic.

          Pentru bărbaţii chestionaţi, cele mai importante arii turistice sunt Apusenii, Delta Dunării, Făgăraşii şi Retezatul, în timp ce femeile optează pentru arii mai accesibile: Maramureşul, Delta Dunării, oraşul Sibiu, Valea Prahovei, Transfăgărăşanul, Defileul Dunării.

          Concluzii
          Studiul de faţă reprezintă un mod prin care abordările de geografie mentală se pot corobora cu cele de geografia turismului, evaluându-se astfel spaţiul turistic mental. Din păcate caracteristicile eşantionului sunt foarte defavorabile pentru o analiză mai serioasă, însă cercetările viitoare pot aduce un plus acestei laturi geografice atipice.

Ionuţ T.
20.08.2013

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...