Bucureștii văzuți de Simion Mehedinți & George Vâlsan la 1931


         „Bucureștiul, capitala țării e așezat în centrul câmpiei dunărene, dar a ajuns oraș așa de mare mai mult din cauze politice. Târgoviștea fiind sub munți, neatârnarea țării față de Turci era mai mare. Deaceea, ca să poată priveghea mai bine pe Domn, Turcii au făcut ca Târgoviștea să nu mai fie nici măcar capitală de vară și să rămâie numai Bucureștii ca scaun al Domniei.




         Locul pe care e așezat nu e destul de prielnic: Dâmbovița e mică, legături navigabile cu Dunărea nu are, iar în jur se află lacuri, dătătoare de friguri. Vara, căldura se poate ridica peste 50° (întocmai ca la Roma). După cum Italienii fug de împrejurimile nesănătoase ale Romei (malaria), tot așa locuitorii cu dare de mână părăsesc capitala regatului dunărean pentru a se adăposti în munți sau la mare. - Suveranii țării au ales o nouă capitală răcoroasă pentru lunile de vară: Sinaia între brazi, pe coasta Bucecilor.
           Bucureștii se prefac repede. Lângă cocioabe vârîte în pământ se ridică palate cu 7 – 8 etaje. Nu se cruță destul monumentele trecutului. Vechile biserici frumoase stau neîngrijite și ascunse în umbra caselor de bancă, îmbrăcate și căptușite în marmoră și aurituri, de sus până jos. Nu se vede viața de muncă și de ordine, dar se vede prea mult luxul, petrecerea și risipa. Pe strade, lumini și zgomot, automobile ca la Paris, lume fără rost, gătită ca de veșnică sărbătoare. - O caracteristică a orașului, care surprinde plăcut pe străini, e mulțimea grădinilor și frumusețea florilor. Cu puțină stăruință, Bucureștii ar putea ajunge cea mai înflorită capitală a Europei.
           Cu toate neajunsurile lui, Bucureștii sânt azi inima țării:
a) Cuprind cele mai multe fabrici și au cea mai mare mișcare comercială. Toate celelalte orașe ale țării stau departe în urmă.
b) Au cele mai înalte instituții de cultură: Academia Română, o universitate, muzee, biblioteci și multe școale superioare.
c) Au cea mai mare populație. (Trece de 600 000 loc).”

Extras din: S. Mehedinți & G. Vâlsan, 1931, România pentru cursul superior, Ed. Librăriei SOCEC & CO, București, pag. 345 - 346

I. Tudose
25.06.2013

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...