Scrisoarea 7 cӑtre adolescenţi

          Sӑ nu ai alţi dumnezei afarӑ de Mine! Aşa ne-a zis Dumnezeu. Mulţi dintre noi zic “Eu sunt ateu, nu mӑ intereseazӑ problemele astea religioase!”. Alţii zic “Eu cred în Dumnezeu, dar nu sunt foarte credincios”. Unii sunt foarte credincioşi. Ideea este cӑ indiferent de starea noastrӑ de credinţӑ, cӑdem cȃteodatӑ (sau mereu) şi ne facem alţi dumnezei....



          Iatӑ de exemplu, existӑ oameni foarte pasionaţi de fotbal, care nu ar pierde niciun meci, care ştiu toate rezultatele şi toate numele de fotbalişti şi palmaresul echipelor. Dar dacӑ le zici cӑ au alt dumnezeu în afarӑ de Cel Adevӑrat, se uitӑ la tine ca la un ciudat. Ei sunt cei care se închinӑ pasiunilor lor.
          Existӑ oameni care stau cu sufletul la gurӑ 3 ore la o piesӑ de teatru sau la un film la cinema. Citesc beletristicӑ tot cu sufletul la gurӑ ore în şir în fiecare zi. Devoreazӑ toate cӑrţile pentru cultura lor generalӑ şi nu pierd nicio expoziţie de artӑ. Ei sunt oamenii care se închinӑ culturii. Din culturӑ îşi extrag seva. Din cultura cea creatӑ de oameni pentru oameni. Dacӑ le zici cӑ au alt dumnezeu în afarӑ de Cel Adevӑrat, se vor uita la tine ca la un ciudat. Fericirea şi-o extrag din lucrurile astea lumeşti, numite generic “culturӑ” şi nu poţi sӑ le ceri prea multe…
          Existӑ oameni care îşi spun ecologişti. Ei iubesc curӑţenia (mai ales cea exterioarӑ). Unii sunt militanţi ai acestei credinţe a lor. Iubesc ecologismul. Oare nu şi-au fӑcut din asta un dumnezeu? Un creştin adevӑrat nu are cum sӑ fie şi ecologist, deoarece pentru el ecologismul este inutil, este în plus, un nonsens. Un creştin adevӑrat este cumpӑtat cu mȃncarea, cu bӑutura, are reţinere faţӑ de lux şi confort, se îmbracӑ modest - În general consumӑ puţine resurse (ceea ce doresc şi ecologiştii). Un creştin adevӑrat este bine educat şi nu îşi aruncӑ gunoiul pe unde apucӑ (ceea ce fac şi ecologiştii). Un creştin adevӑrat iubeşte natura cӑ ştie cӑ este a lui Dumnezeu, îşi iubeşte şi ajutӑ aproapele fӑrӑ sӑ cearӑ nimic în schimb (ceea ce ecologiştii numesc ‘voluntariat’). Un creştin adevӑrat respectӑ şi protejeazӑ natura pentru cӑ ştie cӑ e dar de la Dumnezeu (ecologiştii o protejeazӑ de dragul conceptului de ‘dezvoltare durabilӑ’). Atunci dacӑ vrei sӑ fii creştin adevӑrat şi sӑ te închini lui Dumnezeu, de ce sӑ fii şi ecologist?! E inutil. E risipӑ de energie. În schimb dacӑ vrei sӑ fii ecologist, înseamnӑ cӑ nu este principalul tӑu scop sӑ fii un bun creştin. Logic. Dar dacӑ le zici ecologiştilor, de multe ori slabi în credinţӑ sau atei, cӑ şi-au fӑcut alt dumnezeu în afarӑ de Cel Adevӑrat, te vor privi ca pe un ciudat.
          Unii oameni vӑ vor zice cӑ şcoala este cea mai importanţӑ pentru voi. Şcoala vӑ va învӑţa mai ales sӑ vӑ închinaţi pasiunii voastre (fie geografie, fie matematicӑ etc la fel cum microbistul se închinӑ fotbalului); vӑ va învӑţa sӑ vӑ închinaţi culturii (şcoala – cea care te învaţӑ atȃtea şi atȃtea…) sau sӑ vӑ închinaţi unor dumnezei alternativi, la fel cum face ecologistul militant pentru care doctrina sa ecologistӑ a devenit scop în viaţӑ, rost şi devizӑ.
          Iar cȃnd vӑ va învӑţa cineva sӑ vӑ închinaţi doar lui Dumnezeu Cel Adevӑrat, voi vӑ veţi uita la acel cineva ca la un ciudat?! Sӑ aveţi suflet sӑnӑtos şi minte lucidӑ şi sӑ analizaţi bine ceea ce este în jurul vostru! Cӑ trӑim vremurile cȃnd ciudaţii sunt vӑzuţi ca normali şi normalii sunt vӑzuţi ca ciudaţi. La fel cum rӑul e luat drept bine şi binele drept rӑu. Doamne ajutӑ!

de I. Tudose
7.01.2015

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...