Am gӑsit unul din “grandioasele proiecte” primite ca temӑ în facultate, în anul 2. Poate fi interesant pentru elevi, deoarece pot vedea un mod de interpretare a unor grafice.
<<= Pol Pot
1. Evoluţia numӑrului populaţiei
Cele douӑ state, atȃt de diferite din majoritatea punctelor de vedere (economic, social, politic, demografic, cultural-istoric etc.) înregistreazӑ cu toate acestea în perioada 1950-2025 curbe de evoluţie a numӑrului populaţiei asemӑnӑtoare, cu oarecare diferenţe dupӑ cum vom vedea mai departe. Cauzele alurii curbei sunt însӑ de naturӑ diferitӑ de la o ţarӑ la cealaltӑ. În Cambodgia populaţia a cunoscut o creştere în perioada 1950 – 1970 de la 4 milioane la 7 milioane de oameni ca urmare a politicilor pro-nataliste şi anti-avort ale regimului comunist. A urmat o perioadӑ de 10 ani de stagnare şi chiar decimare a populaţiei (dictatura sȃngeroasӑ a lui Pol Pot şi a khmerilor roşii împotriva populaţiei). Dupӑ 1980, populaţia creşte de la 6,3 milioane la 15 milioane în 2010 şi 19 milioane în 2025, ritmul încadrȃndu-se în stadiul expansiv al tranziţiei demografice. (Fig.1.) ca urmare a nivelului de trai scӑzut şi a economiei slab dezvoltate ce plaseazӑ femeia într-o poziţie casnicӑ; a natalitӑţii ridicate; a calmului social aproximativ instalat dupӑ perioada khmerilor roşii etc. În acelaşi timp, Canada îşi menţine condiţiile socio-economice de stat dezvoltat din 1950 pȃnӑ în 2025. Condiţiile, neînregistrȃnd fluctuaţii aşa cum se petrece în Cambodgia, determinӑ o curbӑ constantӑ a evoluţiei numӑrului populaţiei, de la 14 milioane în 1950 la 48 mil în 2025 (Fig. 3.). Dacӑ la începutul perioadei aceastӑ creştere era cauzatӑ de sporul natural pozitiv, în ultimele decenii creşterea este datoratӑ mai ales aportului uriaş de imigranţi.
Fig.1. Evoluţia numӑrului populaţiei Cambodgiei (1950-2025)
Fig.2. Evoluţia numӑrului populaţiei Canadei (1950-2025)
2. Evoluţia ratei natalitӑţii
În plan general, ambele rate ale natalitӑţii au cunoscut descreşteri în perioada 1950-2025, plasȃndu-se între tendinţa mondialӑ de reducere a natalitӑţii, însӑ aceastӑ evoluţie descendentӑ nu este la fel pentru cele douӑ state.
În Fig.3. se poate observa scӑderea lentӑ din 1950 pȃnӑ în 1980, dupӑ care urmeazӑ o creştere bruscӑ pȃnӑ în 1985 ca urmare a politicilor regimului comunist. Urmeazӑ o descreştere bruscӑ pȃnӑ în 2005 şi apoi lentӑ pȃnӑ în 2025. Pe de altӑ parte, natalitatea Canadei înregistreazӑ o alternanţӑ de douӑ stadii involutive bruşte (1950-1975 şi 1995-2000) cu douӑ stadii stagnante (1975-1995 şi 2000-2025). Cele douӑ stadii de descreştere apar în perioade de calm economic şi social cȃnd populaţia ţӑrii a întȃlnit condiţiile optime de depӑşire a tranziţiei demografice spre stadiul modern.
Fig. 3. Evoluţia ratei natalitӑţii în Cambodgia (1950-2025)
Fig.4. Evoluţia ratei natalitӑţii populaţiei în Canada (1950-2025)
3. Evoluţia ratei mortalitӑţii generale
O altӑ diferenţiere majorӑ între indicii demografici ai celor douӑ state este şi rata mortalitӑţii generale. Se poate observa în cele douӑ figuri de mai jos descreşterea generalӑ a acesteia în intervalul de timp analizat pentru Cambodgia de la 23 de promile la 7 promile şi menţinerea acesteea la valori de 7-8,5 promile in Canada pentru acelaşi interval de timp (1950-2025).
Descreşterea ratei în Cambodgia se explicӑ printr-o oarecare ameliorare a condiţiilor sociale, îmbunӑtӑţirea asistenţei medicale la naştere şi în sistemul sanitar, creşterea speranţei de viaţӑ la naştere, intinerirea continuӑ a populaţiei etc. Se observӑ uriaşa valoare a ratei (40 de promile) din timpul dictaturii sȃngeroase a khmerilor roşii.
Constanţa ratei mortalitӑţii generale în Canada este datoratӑ constanţei condiţiilor socio-economice, în ultimele decenii menţinȃndu-se mai ridicatӑ decȃt cea a Cambodgiei, ca urmare nu a deteriorӑrii calitӑţii vieţii în Canada, ci a îmbӑtrȃnirii populaţiei (reducerea natalitӑţii, îmbunӑtӑţirea continuӑ a condiţiilor de trai, a sistemului sanitar, combaterea morbiditӑţii, creşterea speranţei de viaţӑ – toate acestea conduc la creşterea ponderii populaţiei vȃrstnice şi, deci, la sporirea potenţialelor decese).
Fig.5. Evolutia ratei mortalitӑţii generale în Cambodgia (1950-2025).
Fig.6. Evoluţia ratei mortalitӑţii generale în Canada (1950-2025)
4. Structura populaţiei
4.1. Structura pe grupe de vȃrstӑ şi sexe
Dupӑ cum se poate observa în figurile de mai jos, în 1950, piramida vȃrstelor celor douӑ state înregistrau formӑ de parasol (Cambodgia) cu flancuri concave ceea ce sugereazӑ o creştere explozivӑ la ora aceea, pe cȃnd flancurile drepte ale piramidei Canadei sugereazӑ o creştere de tip expansiv. Gȃtuirea flancurilor în dreptul grupelor de 10-15 ani ce dӑ forma generalӑ de “as de picӑ” reprezintӑ tocmai reducerea drasticӑ a natalitӑţii din timpul Celui De-al Doilea Rӑzboi Mondial. Extinderea mare a primelor 2 grupe de vȃrstӑ apar ca urmare a natalitӑţii foarte mari de dupӑ rӑzboi, într-un cadru psihologic optim fertilizӑrii şi natalitӑţii (calmul pӑcii post-belice).
Aşadar, se poate spune cӑ în 1950 Cambodgia se afla în primele stadii ale tranziţiei demografice (exploziv), pe cȃnd Canada se afla în ultimul stadiu al tranziţiei.
Fig.7. Piramida vȃrstelor Cambodgia (1950)
Fig. 8. Piramida vȃrstelor Canada (1950)
La nivelul anului 2005, diferenţele sunt şi mai pronunţate. Piramida Cambodgiei prezintӑ vȃrf ascuţit şi trunchi îngust deasupra grupei de 25-30 de ani. Sub aceastӑ grupӑ, baza piramidei este foarte largӑ. Grupa de 25-30 de ani fiind ultima nӑscutӑ în timpul regimului dictatorial al lui Pol Pot. Calmul aproximativ de dupӑ regimul politic al khmerilor roşii a favorizat instalarea unui cadru optim creşterii ratei natalitӑtii, deci bombarea bazei piramidei. Ultimele douӑ grupe apar mai puţin numeroase ca urmare a reducerii ratei natalitӑţii. În acelaşi timp, piramida Canadei se prezintӑ sub formӑ de ogivӑ, cu vȃrf aproximativ aplatizat (speranţӑ de viaţӑ la naştere foarte ridicatӑ, pondere mare a populaţiei vȃrstnice), trunchi foarte extins în urma maturizӑrii generatiilor din perioadele anterioare cu natalitate mai ridicatӑ şi în urma imigraţiei, cu bazӑ ce se îngusteazӑ spre generaţiile mai tinere. Acestea semnificӑ potenţial actual mare de forţӑ de muncӑ, dar şi o populaţie în curs de îmbӑtrȃnire, cu natalitate în scӑdere, ce s-ar putea confrunta cu probleme social-economice mari în viitor (populaţie îmbӑtrȃnitӑ nesusţinutӑ de populaţia activӑ în restrȃngere) în cazul unei diminuӑri a fenomenului imigraţionist.
Fig. 9. Piramida vȃrstelor Cambodgia (2005)
În concluzie, în anul 2005 Canada se afla în stadiul modern al creşterii demografice, cu probleme de reducere a natalitӑţii şi îmbӑtrȃnire demograficӑ, pe cȃnd Cambodgia se afla în stadiul ultim al tranziţiei demografice, cu tendinţe accentuate de trecere spre stadiul modern.
Fig. 10. Piramida vȃrstelor Canada (2005)
4.2. Structura socio-economicӑ
Pentru reprezentӑrile grafice ale structurii pe sectoare de activitate a populaţiei au fost utilizate datele din anii 1998, respectiv 2001 (singurele date disponibile). Astfel, se poate face o analizӑ comparativӑ între cele douӑ state. De asemenea, se poate urmӑri evoluţia ponderilor celor 3 sectoare pentru un interval scurt de timp (3 ani pentru cazul de faţӑ).
Prima diagramӑ scoate în evidenţӑ o economie bazatӑ pe agriculturӑ, cu numeroasӑ forţӑ de muncӑ (aproape 80% din totalul populaţiei ocupatӑ în 1998 dar în scӑdere – puţin peste 70% în 2001) angrenatӑ în acest sector. Aceasta înseamnӑ fie predominarea lucrului în agriculturӑ, fie o agriculturӑ nemecanizatӑ, tradiţionalӑ, de subzistenţӑ, cu caracter extensiv, fӑrӑ îmbunӑtӑţiri (îngrӑşӑminte, infrastructurӑ, care reduc substanţial forţa de muncӑ).
În intervalul celor 3 ani, ponderea populaţiei ocupatӑ în sectorul primar scade, în timp ce ponderile populaţiei ocupatӑ în celelalte douӑ sectoare cresc. Aceasta poate însemna o revigorare uşoarӑ a economiei, sau o migraţie puternicӑ dinspre rural spre urban. Poate însemna fie o îmbunӑtӑţire a lucrӑrilor şi a mijloacelor de producţie în agriculturӑ ce au eliberat forţa de muncӑ, dar poate însemna pe de altӑ parte o înrӑutӑţire a spaţiilor de producţie (eroziunea solurilor, scӑderea fertilitӑţii etc.) ce au condus la abandonarea lucrului.
Fig. 11. Structura populaţiei pe sectoare de activitate – Cambodgia
Comparativ cu diagrama Cambodgiei, în cea a Canadei, punctul de intersecţie al celor 3 linii se gӑseşte diametral-opus. Şi aceasta deoarece economia Canadei a depӑşit de mult etapa economiei agricole şi apoi industriale, avȃnd o economie bazatӑ pe sectorul terţiar.
Mai puţin de 4% din populaţie este angrenatӑ în sectorul primar, iar procentul este în scӑdere. Condiţiile naturale puţin ospitaliere pe de-o parte şi caracterul mecanizat, comercial, intensiv al agriculturii pe de altӑ parte genereazӑ procentul scӑzut. În scurtul interval de 3 ani, atȃt procentul populaţiei ocupate în sectorul secundar, cȃt şi cel în sectorul serviciilor au crescut uşor. Probabil, revoluţia serviciilor va concentra tot mai multӑ populaţie activӑ în anii ce vor urma spre turism, telecomunicaţii, construcţii, servicii informatice etc. În acelaşi timp, pentru Cambodgia, refacerea industriei ar putea îînsemna o oportunitate.
Fig. 12. Structura populaţiei pe sectoare de activitate – Canada
4.3. Analiza populaţiei din aglomeraţiile urbane
Cambodgia, stat cu veche civilizaţie, agrar, cu industrie şi servicii slab conturate, apare cu puţine condiţii de urbanizare. De aceea, Phnom Penh ramȃne singurul oraş cu adevӑrat important al ţӑrii. Are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, cu o densitate de 4 751 de loc/kmp. Oraşul este caracterizat de fenomenul suburbanizӑrii, peste 500 000 de locuitori formȃnd comunitatea aşa-zis suburbanӑ, în cartierele de tip bidonvilles, favelhas etc. Hiperurbanizarea este activӑ (rata de creştere a populaţiei oraşului-3,92%). Grupurile etnice ce îl populeazӑ sunt: cambodgienii (90%), Thais , Budong, Mnong Preh, Kuy şi Chuoy.
În schimb, aglomeraţiile urbane din Canada sunt numeroase, arhicunoscute şi studiate de-a lungul timpului. Trebuie menţionate rolurile polarizatoare ale marilor oraşe, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Vancouver. De asemenea, amintim evolutia salbei urbane Ontario-Sf. Laurenţiu (Toronto, Ottawa, Montreal, Quebec) spre forma hipertroficӑ şi hipotroficӑ urbanӑ maximӑ – megalopolis, cu densitate foarte mare a populaţiei, mozaic etnic şi diversitate cultural-socialӑ, interrelaţii puternice între polii urbani precum şi continuitate a spaţiului construit, infrastructurӑ de legӑturӑ extrem de eficientӑ, varietate economicӑ şi ocupaţionalӑ etc.
___
Autor: Ionuţ Tudose
17.09.2011
2 comentarii:
Blogul tau mi se pare de un nivel calitativ deosebit, de-a dreptul neobisnuit pentru blogosfera in limba romana. In acelasi timp ma face sa ma simt ff vinovat in legatura cu faptul ca eu nu am fost niciodata un elev prea silitor la scoala. Geografia a fost subiectul preferat de la scoala al tatalui meu, care este un om deosebit, atat prin bunatate, cat si integritate, si un om cat mai etic din toate punctele de vedere, nemaivorbind de competenta si constiinciozitatea profesionala care l-au caracterizat intreaga viata adulta inainte sa iasa la pensie, de care eu sunt departe, pe care eu nu stiu cand am sa-l revad, si fata de care am un motiv sa ma simt vinovat, insa in legatura cu care STIU ca m-a iertat, desi intotdeauna mie imi va pare sincer rau ca l-am facut atunci sa se sperie si sa se supere din cauza mea.
O analiza extrem de buna.
Trimiteți un comentariu