Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi

          REZUMAT. Articolul de faţӑ prezintӑ rezultatul unei cercetӑri asupra teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, privind erodabilitatea terenului. Prin metoda analizei SIG a fost atins obiectivul împӑrţirii teritoriului în 5 categorii de intensitate a acestei potenţialitӑţi. În calculul analizei au fost introduşi atȃt factori cu rol activ (condiţii climatice, impactul lucrӑrilor antropice etc.), cȃt şi factori cu rol pasiv (rocӑ, tip de sol etc).

 Fig.1. Harta fizico – administrativӑ a oraşului Urlaţi (click pe imagine pentru a mӑri)


La harta erodabilitӑţii au fost adӑugate scurte comentarii, sugestii şi secvenţe locale pentru îmbunӑtӑţirea claritӑţii informaţiei. Erodabilitatea este un cumul al proceselor erozionale din spaţiul analizat (spӑlӑri în suprafaţӑ, ravenӑri, torenţialitate, alunecӑri de teren, curgeri noroioase, surpӑri de maluri), iar clasele de erodabilitate (I – V) aratӑ intensitatea potenţialӑ (de la minim la maxim) a eroziunii. Din acest motiv, o construcţie este vulnerabilӑ pe clasele superioare de erodabilitate şi este în siguranţӑ pe clasa inferioarӑ de erodabilitate.

          Cuvinte cheie: categorii de erodabilitate, orasul urlati, secvente 3d, primaria, procese erozionale, potentialitate

          1. INTRODUCERE
          Erodabilitatea terenului reprezintӑ vulnerabilitatea / predispoziţia sa la eroziune, în contextul unor schimbӑri perturbatoare sau pur şi simplu în contextul trecerii timpului (în timp ce se manifestӑ acţiunea fireascӑ a agenţilor externi fӑrӑ modificӑri majore). Teoretic, întregul teritoriu pe care îl vom analiza este erodabil, diferind doar intensitatea acestei potenţialitӑţi. De la suprafeţele orizontale la cele mai înclinate, de la cele mai joase la cele mai înalte, pe toate le introducem în analizӑ, gradul de erodabilitate variind de la un areal la altul în funcţie de mai mulţi factori determinanţi. De pildӑ, pantele mici dau terenului un grad mic de erodabilitate. Terenurile acoperite cu pӑşuni sunt mai erodabile decȃt cele acoperite cu viţӑ de vie sau cu pӑdure. Terenurile fragmentate vor fi de asemenea mai predispuse la eroziune decȃt terenurile nefragmentate ş.a.m.d.
          Scopul acestui articol îl reprezintӑ împӑrţirea teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi în 5 categorii de suprafeţe, cu grade diferite de erodabilitate (minim; mic; mediu; mare; maxim). Harta va fi însoţitӑ de comentariul asupra fiecӑrei categorii de erodabilitate (scurte observaţii practice, la ce moduri de folosinţӑ se preteazӑ fiecare categorie, ce mӑsuri de îmbunӑtӑţire sau de prevenire a eroziunii se pot lua în spaţiile cu risc geomorfologic etc). Utilitatea acestei hӑrţi (+ comentariu) este evidentӑ. Organismul decizional din cadrul Primӑriei Urlaţi trebuie sӑ cunoascӑ predispoziţia terenurilor la eroziune pentru a-şi planifica şi organiza corect acţiunile administrative (unde este indicat sӑ se dea aprobare de construire şi unde nu; unde sunt necesare lucrӑri de stabilizare a terenului şi unde nu etc). De asemenea, cunoaşterea gradului de erodabilitate se impune ca necesarӑ şi pentru activitӑtile agricole. Deci, studiul de faţӑ poate fi consultat de Primӑrie, firme sau persoane fizice în vederea organizӑrii activitӑţilor lor.
          Oraşul Urlaţi (jud. Prahova) este situat la contactul dintre Dealurile Subcarpatice de la Curburӑ (mai exact Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei) şi Cȃmpia piemontanӑ Ploieşti – Istriţa. Desfӑşurarea altitudinalӑ (110 m – albia Cricovului Sӑrat; 445 m – vf. Scoruş) şi variaţia condiţiilor naturale şi antropice (pantӑ, utilizarea terenului, impact antropic etc.) impun diferenţe în gradul de erodabilitate a terenului.


Fig.2. Oraşul Urlaţi,
poziţia în cadrul reliefului Romȃniei
(click pe imagine pentru a mӑri).



          2. METODOLOGIE
          Metoda prin care se clasificӑ teritoriul în 5 categorii de erodabilitate şi prin care se realizeazӑ apoi harta este reprezentatӑ de analiza SIG (sisteme informaţionale geografice). Ea porneşte de la metodologiile utilizate de B. Mihai (2003) şi C. Tudose (2005) pentru Munţii Timişului, respectiv pentru bazinul hidrografic al Cricovului Sӑrat. Pentru oraşul Urlaţi metoda este una specificӑ / personalizatӑ, întrucȃt urmӑrim clasificarea teritoriului în funcţie de intensitatea erodabilitӑţii în raport cu minimul şi maximul strict de pe teritoriul Urlaţiului. Deci, pentru alte regiuni, metodologia propusӑ de noi nu are aplicabilitate decȃt dacӑ se aduc modificӑri şi adaptӑri. Dar iatӑ ce presupune ea:
          Am spus anterior cӑ gradul diferit de erodabilitate este dat de cumulul factorilor determinanţi. Pentru analiza de faţӑ, am luat în consideraţie urmӑtorii factori determinanţi: 1.Valoarea pantei; 2.Modul de utilizare a terenului (+ Influenţa şeptelului asupra pӑşunilor); 3.Gradul de fragmentare a terenului; 4.Impactul lucrӑrilor antropice; 5.Tipul de sol; 6.Tipul de rocӑ; 7.Condiţiile climatice (factor compus din Expunerea versanţilor şi Vȃntul); 8.Structura litologicӑ; 9.Influenţa nivelurilor de bazӑ; 10.Tectonica.
          Fiecare factor apare în analiza SIG sub formӑ de layer obţinut prin vectorizarea informaţiilor preluate din diferite surse (harta topograficӑ, harta geologicӑ, harta solurilor, ortofotoplanuri, observaţii de teren). În programul SIG se realizeazӑ prelucrӑri şi reclasificӑri ale valorilor în cadrul fiecӑrui layer în funcţie de importanţa fiecӑrui factor în generarea variaţiei erodabilitӑţii. De pildӑ, panta şi utilizarea terenului au influenţӑ majorӑ, în schimb tectonica are influenţӑ minimӑ, valorile primite fiind ca atare.
          Aşadar, prin însumarea factorilor rezultӑ un layer ale cӑrui celule grid (pe care le-am ales cu latura de 3 m) au diferite valori (fiecare celulӑ a gridului reprezintӑ suma celulelor factorilor determinanţi). Prin reclasificarea acestora (în 5 categorii) se atinge obiectivul nostru. Harta rezultatӑ o coroborӑm cu observaţiile din teren pentru a completa articolul cu obiecţiile personale.
          Bineînţeles, trebuie specificat faptul cӑ metoda are un grad de relativism şi subiectivism întrucȃt procesul este matematicizat doar parţial. Stabilirea valorilor şi a importanţei unor factori se bazeazӑ pe considerentele cercetӑtorului, ci nu pe indici cuantificaţi. De asemenea, nu au fost luaţi în considerare toţi factorii determinanţi din diverse motive (timpul atribuit întocmirii lucrӑrii, stadiul incipient al cercetӑtorului etc). De exemplu, apropierea de zona seismicӑ Vrancea are ca rezultat intensificarea proceselor erozionale (alunecӑri de teren) imediat dupӑ marile cutremure. Şi cum teritoriul nu reacţioneazӑ omogen la cutremure, unele arii fiind mai erodabile şi altele mai puţin (în funcţie de expunerea la unda seismicӑ, de capacitatea rocii de a propaga unda etc.), se impunea introducerea în analizӑ şi a acestui factor.
          Totuşi, în limite generale considerӑm studiul de faţӑ unul mulţumitor pentru scopurile amintite mai sus.


          3. REZULTATE, DISCUŢII, SECVENŢE LOCALE
          Categoriile de erodabilitate reflectӑ realitatea din teren la un moment dat. Aceasta deoarece un areal poate trece oricȃnd la o categorie superioarӑ sau inferioarӑ în urma unor modificӑri antropice (defrişӑri, subminӑri de versant, lucrӑri de betonare a drumurilor, de barare a ravenelor etc).

Fig.4. Oraşul Urlaţi – harta erodabilitӑţii terenului (click pe imagine pentru a mӑri).

          Categoria I de erodabilitate
          Sunt terenuri fӑrӑ vulnerabilitate la eroziune, utilizate agricol sau ca suport pentru centrul urban propriu-zis. Aceastӑ categorie mai apare disparat de-a lungul Cricovului Sӑrat. Cu excepţia luncii rȃului, expusӑ la viituri şi inundaţii, sunt spaţiile cele mai favorabile construirii, neexistȃnd pericolul degradӑrii clӑdirilor de cӑtre procesele ulterioare de eroziune. De altfel, aceastӑ categorie de terenuri este predispusӑ la un singur proces de eroziune, şi acela doar în condiţii extreme: eroziunea vȃntului în condiţii de secetӑ prelungitӑ şi valorificare agricolӑ iraţionalӑ (tasarea solului provocatӑ de utilaje, formarea crustei, alcalizӑri, care pregӑtesc solul pentru spulberare eolianӑ).

          Categoria II de erodabilitate
          Sunt terenuri cu vulnerabilitate micӑ la eroziune, ce pot fi identificate mai ales pe glacisul subcarpatic (cartierele Valea Crȃngului – Mӑrunţiş – Cherba) şi în lunca rȃului Cricovul Sӑrat, dar şi punctual şi izolat în restul teritoriului. Cu excepţia luncii rȃului, expusӑ la viituri şi inundaţii, sunt spaţii favorabile construirii, dacӑ se ţine cont de regulile elementare ale construirii pe terenuri slab înclinate. Clӑdirile devin vulnerabile în faţa proceselor erozionale doar în cazuri extreme: schimbarea radicalӑ a modului de utilizare a terenurilor din vecinӑtatea clӑdirilorlor (de la brazde în lungul curbelor de nivel la brazde în lungul pantei; de la viţӑ de vie la teren arabil în lungul pantei etc). Sunt spaţii cu potenţial morfodinamic pentru spӑlӑri în suprafaţӑ (areolare) şi, pe alocuri, şiroiri slabe.

          Categoria III de erodabilitate
          Sunt terenuri cu vulnerabilitate medie la eroziune. Au cea mai mare extindere în cadrul teritoriului (28%). Caracterizeazӑ forme de relief variate (versanţi, culmi, glacisuri, vӑi). Pantele sunt de asemenea variate, iar modul de folosinţӑ diferӑ de la o situaţie la alta (arbuşti, pӑşune, viţӑ de vie, culturi, spaţiu construit). Spaţiile acestea sunt favorabile construirii doar dacӑ se aplicӑ mӑsuri specifice de prevenire / gestionare / combatere a eroziunii (întӑrituri, consolidӑri, îndiguiri etc). Categoria III este expusӑ la procese geomorfologice erozionale variate: spӑlӑri în suprafaţӑ, şiroiri slabe, ravenӑri, alunecӑri superficiale).

          Categoria IV de erodabilitate
          Sunt terenuri cu vulnerabilitate mare la eroziune. Apar în Dealurile Urlaţiului şi, cu mai multӑ continuitate, în Dealul Arioneşti. Sunt spaţii nerecomandate construirii, deoarece sunt instabile, expuse la eroziune (prin ravenare, alunecӑri superficiale şi profunde, alunecӑri-curgeri, torenţialitate). Construcţiile existente în prezent pe aceastӑ categorie pot fi considerate în aria de risc geomorfologic, necesitȃnd mӑsuri de protecţie. În general însӑ sunt terenuri utilizate ca pӑşuni, vii, sau vii abandonate. Terenurile cu pӑşuni de la obȃrşiile vӑilor Seman, Urloi, Crȃngului, Nucetului prezintӑ morfodinamicӑ foarte activӑ (alunecӑri, ravenare), care poate fi combӑtutӑ prin plantaţii de arbori. Cu excepţia acestora, restul spaţiilor din aceastӑ categorie poate fi utilizat ca vii şi livezi, aplicȃndu-se anumite reguli importante: rȃnduri în lungul curbelor de nivel, stabilizarea aleilor dintre rȃnduri (cu lemn / piatrӑ), utilizarea spaţiului dintre pomi ca fȃneaţӑ etc. De menţionat cӑ aceastӑ categorie se suprapune peste numeroase lucrӑri de agroterasare, care au funcţionat drept suport pentru vii înainte de 1989 (sau urmau a funcţiona). Agroterasele au fost abandonate dupӑ retrocedӑrile de teren. În prezent, unele dintre ele (mai ales pe Dealul Arioneşti) au intrat în stadiu de degradare (alunecӑri superficiale, frunţile de terasӑ servind drept microrȃpe de desprindere). Agroterasele reprezintӑ o motivaţie în plus de reluare în culturӑ, mai ales acolo unde ele menţin cu succes stabilitatea versanţilor (valea Crȃngului).

          Categoria V de erodabilitate
          Sunt terenuri foarte vulnerabile la eroziune. Apar izolate, cu mai multӑ reprezentativitate la obȃrşiile vӑilor Seman, Urloi, Crȃngului, unde se înregistreazӑ o morfodinamicӑ extrem de activӑ (ravenare, alunecӑri de teren). Sunt terenuri fӑrӑ construcţii şi nerecomandate pentru construire. Sunt acoperite de pӑşuni, tufӑrişuri, ierburi rare. Activitatea agricolӑ nu poate fi practicatӑ. Eventuala utilizare sub formӑ de vii sau livezi ar fi posibilӑ doar în alternanţӑ cu parcele de pӑdure stabilizatoare şi doar prin puternice lucrӑri de consolidare. În aceste condiţii, este foarte probabil ca investiţiile sӑ nu fie amortizate niciodatӑ. De aceea, pentru a se stopa eroziunea activӑ şi a se evita degradӑrile din viitor, cel mai recomandat mod de utilizare îl reprezintӑ stabilizarea prin plantaţii de arbori.

          Secvenţe locale
          Pentru a observa cȃt mai bine repartiţia categoriilor de erodabilitate, propunem pentru aceastӑ secţiune cȃteva reprezenӑri de detaliu.

Fig. 5. Cartierul Jercӑlӑi. Secvenţe 3D şi erodabilitatea terenului (click pe imagine pentru a mӑri).

          În fig. 5, casele se suprapun peste clasele II şi III de erodabilitate. Clasa I apare pe parcela agricolӑ din apropierea podului (situatӑ pe conul de dejecţie al vӑii Jercӑlӑi, în lunca rȃului Cricovul Sӑrat). Apare de asemenea pe malul opus (crȃnguri de luncӑ). Clasa IV apare la partea medianӑ – superioarӑ a versantului (pӑşuni / vii). Potenţialul mare pentru eroziune poate fi atenuat prin utilizare agricolӑ raţionalӑ (în lungul curbelor de nivel / în alternanţӑ cu parcele stabilizatoare de arbori).

Fig. 6. Cartierele Valea Pietrii, Arioneştii Vechi – Dealul Arioneşti. Secvenţe 3D şi erodabilitatea terenului (click pe imagine pentru a mӑri). 

          Clasa III de erodabilitate apare la partea superioarӑ a versantului, la partea inferioarӑ a versantului (predominӑ spaţiile construite) şi pe alocuri în zone cu vegetaţie mai bogatӑ (arbori şi arbuşti).
           În fig. 7, centrul urban propriu-zis se suprapune categoriei I de erodabilitate, datoritӑ orizontalitӑţii reliefului. În albia Cricovului şi în Estul imaginii apar categoriile II şi III de erodabilitate.

Fig. 7. Centrul urban propriu-zis. Secvenţӑ 3D şi erodabilitatea terenului (click pe imagine pentru a mӑri).

Fig. 8. Cartierele Valea Crȃngului – Mӑrunţiş. Secvenţe 3D şi erodabilitatea terenului (click pe imagine pentru a mӑri).   

Fig. 9. Cartierul Valea Nucetului – valea Nucetului – valea Crȃngului. Secvenţe 3D şi erodabilitatea terenului  (click pe imagine pentru a mӑri).

          Versanţii de la valea Crȃngului se încadreazӑ la categoriile III şi IV de erodabilitate, mai ales datoritӑ pantelor mari. Ceea ce trebuie spus în legӑturӑ cu aceastӑ vale este potenţialul foarte bun de utilizare cu viţӑ de vie, potenţial nevalorificat în prezent datoritӑ declinului viticol general de dupӑ 1989. Potenţialul este dat de:
          - Expunerea sudicӑ, sud-esticӑ, sud-vesticӑ a versanţilor.
          - Solurile permisive pentru viţa de vie (Preluvosol, dar şi Erodosol cu texturӑ predominant nisipoasӑ).
          - Lucrӑri de agroterasare moştenite din perioada socialistӑ, neintrate în proces de degradare (spre diferenţӑ de dl. Arioneşti). Agroterasele (întӑrite de învelişul arbustiv) menţin echilibrul versanţilor.
          - Ravenele sunt aproape în totalitate barate cu piatrӑ. Eroziunea este menţinutӑ la grade inferioare.

Fig. 10. Agroterase neutilizate (pӑrӑsite) şi ravene barate cu piatrӑ, versanţii vӑii Crȃngului.

          Obȃrşiile vӑii Crȃngului nu dispun de potenţialul mai sus amintit. Sunt spaţii instabile, afectate de eroziunea de obȃrşie (fig. 11).

Fig. 11. Eroziune intensӑ la obȃrşia vӑii Crȃngului. În dreapta – ravenӑ cu adȃncimi de 5 – 8 m. Exemplu de categorie V de erodabilitate.

          La Est de valea Crȃngului se aflӑ vӑile Urloi şi Seman, ale cӑror obȃrşii sunt reprezentate în fig.12. Categoria III de erodabilitate corespunde terenurilor acoperite cu arbori şi arbuşti sau terenurilor slab înclinate. Categoriile IV şi V sunt foarte expuse la eroziune.

Fig. 12. Obȃrşia vӑii Seman – obȃrşia vӑii Urloi – vf. Scoruş. Secvenţӑ 3D şi erodabilitatea terenului (click pe imagine pentru a mӑri). 

          CONCLUZII
          În acest articol am prezentat rezultatele unei analize SIG, a erodabilitӑţii terenului în oraşul Urlaţi, al cӑrui teritoriu este inclus aproape în totalitate în regiunea Dealurilor Bucovelului şi ale Cepturei, şi parţial în Cȃmpia Istriţei. Au fost obţinute 5 categorii ale intensitӑţii erodabilitӑţii în funcţie de importanţa şi influenţa factorilor determinanţi. Au fost oferite scurte recomandӑri pentru fiecare clasӑ. Harta erodabilitӑţii şi completӑrile aferente (comentariu, secvenţe de detaliu) pot fi consultate în interes agricol, în interes ecologic (identificarea parcelelor care necesitӑ plantӑri de arbori sau alte lucrӑri stabilizatoare), în interes organizatoric (identificarea spaţiilor favorabile pentru construcţii, drumuri).
         
          Notӑ* Extras din Lucrarea de Licenţӑ “Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei – studiu geomorfologic, Ionuţ Tudose, 2011”

          BIBLIOGRAFIE
Mihai, B., (2003/ 2005), Munţii din Bazinul Timişului, Ed. Universitӑţii din Bucureşti, Bucureşti
Tudose, C., (2005), Modelarea actualӑ a reliefului în bazinul Cricovului Sӑrat. Cartografiere cu elemente de aerofotointerpretare, Universitatea Bucureşti, Bucureşti
*** (1968), Harta geologicӑ 1:200 000. Foaia Ploieşti, Institutul Geologic Romȃn
*** Harta solurilor ICPA în format digital
*** (1981), Harta topograficӑ 1:25 000

Autor: Ionuţ Tudose
Data: 20.06.2011

12 comentarii:

  1. Interesant articolul..
    Cumva sunteti din apropierea Urlatiului ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce coincidenta !!! Eu invat la liceu la Urlati :))

    RăspundețiȘtergere
  3. E un semn, nu coincidenta :))) Si eu tot acolo am invatat. Am terminat in 2008. Ce id ai? ca sa te adaug pe mess

    RăspundețiȘtergere
  4. Salut ,daca esti deacord cu un schimb de link ,te rog adauga pe blogul tau ,linkul http://www.jocuri-masini.in cu titlul Jocuri cu masini si linkul http://www.jocuri-barbie.in cu titlul Jocuri barbie ,apoi astept datele blogului tau ca sa te adaug pe jocuri-joculete.biz si pe viitorulinromania.blogspot.com .
    Iti multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  5. N_am stiut ca mai exista specialisti care sa se ocupe de acest domeniu, mai ales in arealul micii urbe a Urlatiului. Sunt placut surprins si intreb:inteleg ca zona Orzoaia de sus poate fi folosita la constructii(zona II-IIIerodabilitate) cu respectarea amenajarii intr-un mod special al terenului.Corect? As dori mai multe detalii in legatura cu subiectul.Mailul meu:tt99chris@yahoo.com,daca exista disponibilitate. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna seara. Articolul este foarte interesant si util. As dori mai multe informatii despre aceasta zona daca se poate. Sunt studenta la arhitectura in an terminal si mi-am ales ca sit pentru proiectul de diploma orasul Urlati, prin urmare orice informatie sau bibliografie mi-ar fi foarte utila. Multumesc anticipat, G.C.

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna ziua,
    Ma puteti ajuta cu o lamurire asupra terenurilor din Valea Urloii? In concluzie, in ce categorie de erodabilitate se incadreaza - 3 sau 4? In ce masura este recomandata cultivarea unei livezi pe 2-3 ha daca restul terenurilor din jur nu sunt utilizate, ci abandonate? Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună ziua! Depinde foarte mult de localizarea exactă a parcelei respective. Dacă avansează foarte mult pe versant, pătrunde ”în zona periculoasă”, solurile nu sunt îndeajuns de fertile, iar panta este mare și favorizează eroziunea. Dacă parcela este amplasată în apropierea satului, pe fundul văii adică, puteți să încercați. Dacă parcela este amplasată spre partea superioară a văii (aproape de ferma de vaci) nici această zonă nu este prea potrivită pentru livadă. Interesați-vă și de motivele pentru care terenul din jurul dvoastră nu este folosit. Întrebați și vecinii vechi (bătrânii) din sat cum au fost utilizate terenurile în trecut. Cu siguranță ei știu cel mai bine geografia locului. Iată și noua hartă a erodabilității:

      http://1.bp.blogspot.com/-45DGVM3uaWk/VL6Owv0R1lI/AAAAAAAACnM/knjDgTK53xc/s1600/3.%2BGeografie%2Bfizica.%2BERODABILITATEA%2BTERENULUI.jpg

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...