De ce existӑ diferenţe de temperaturӑ atȃt de mari între zi şi noapte în deşert


          În regiunile tropical deşertice se înregistreazӑ cele mai mari amplitudini termice diurne de pe Glob (peste 50˚C ziua/ în jur de 0˚C noaptea). Prin acest articol încercӑm sӑ explicӑm aceastӑ diferenţӑ uriaşӑ.

Fig.1. Deşertul Sahara




          Toatӑ explicaţia porneşte de la caracterul arid al acestor regiuni (absenţa/ raritatea apei). Suprafaţa terestrӑ (suprafaţa activӑ) compusӑ din nisipuri, este foarte poroasӑ şi lipsitӑ de umiditate. Radiaţia directӑ ajunsӑ pe ea (fig.2 stȃnga) supraîncӑlzeşte stratul subţire de la suprafaţӑ. Cӑldura nu poate fi transferatӑ spre adȃncime din cauza porozitӑţii rocii (pori umpluţi cu aer). De asemenea, cӑldura nu poate fi consumatӑ nici în procesul evaporaţiei din motive lesne de înţeles (nu existӑ apӑ care sӑ fie evaporatӑ). Deci, aerul de deasupra se va ‘încinge’ pȃnӑ la temperaturile amintite mai sus.

Fig.2. Radiaţia directӑ şi încӑlzirea unui strat subţire la suprafaţӑ în timpul zilei (stȃnga) şi radiaţia terestrӑ în timpul nopţii (dreapta).

         În timpul nopţii, radiaţia terestrӑ intensӑ duce la pierderea rapidӑ a cӑldurii în atmosfera înaltӑ şi în spaţiul extraterestru (fig.2 dreapta) şi la scӑderea temperaturilor. Intensitatea procesului este favorizatӑ de:
          - Radiantul este stratul subţire superficial. Deci, nu existӑ surse de cӑldurӑ mai adȃnci care sӑ reîncӑlzeascӑ suprafaţa activӑ în urma radierii.
          - Umiditatea aerului este foarte micӑ. Aerul umed îşi menţine cӑldura mai bine decȃt aerul uscat, apa cedȃnd cӑldura mai greu (Sӑ ne amintim ca exemple nopţile senine şi geroase; nopţile înnorate şi mai cӑlduroase sau marea caldӑ noaptea şi în septembrie).




Fig.3. Diferenţӑ de transfer al cӑldurii pe verticalӑ.
a – roci poroase (pori cu aer)
b – roci compacte






          În deşerturile de pietre (hamade) amplitudinea termicӑ, din cauza aceleiaşi umiditӑţi foarte scӑzute, este şi acolo mare, dar nu ca în deşerturile de nisip (erguri). Totuşi, rocile fiind mai compacte înmagazineazӑ cӑldurӑ în timpul zilei la adȃncimi mai mari (fig.3). Noaptea cӑldura de adȃncime compenseazӑ pierderile prin radiaţie terestrӑ, menţinȃnd suprafaţa activӑ pietroasӑ mai caldӑ decȃt este cea nisipoasӑ.

Autor: Tudose Ionuţ
Data: 25.05.2011

Un comentariu:

  1. ai zis aici ca in nisip nu se transmite caldura ca e roca poroasa da roca in sine adica nisipul
    nu e poros ca n-are granula de nisip aer in ea.
    E foarte sedimentara ca sa zic asa
    iar asta ca din cauza asta nu se transmite caldura.
    E vb de subst. din care e formata roca care ii da si culoarea respectiva si tocmai din cauza subst si nu din cauza culorii( culoarea e o rezultanta a culorilor radiatiilor care sunt reflectate) nispu inmagazineaza caldura dar si reflecta foarte mult probabil ca asa o fi
    nu s-o transmite in subsol mult.
    Exemplu cu marea cum ca e mai calda,
    e din cauza faptului ca are o caldura specifica mai mare decat uscatu adica ii trebuie o cantitate mai mare decat uscatu si deasemenea se raceste mai greu.
    Vaporii sau prticulele din atms. de apa
    absorb radiatia terestra si o reemit spre sol
    si reincalzesc aerul plus de asta in cazul cetii ori a norilor condensarea determina degajarea caldurii latente de vaporizare
    si in noptile cu ceata d-aia apare incalzirea
    vremii.

    RăspundeţiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...