Analiza comparativӑ a populaţiei în Canada şi Cambodgia




          Am gӑsit unul din “grandioasele proiecte” primite ca temӑ în facultate, în anul 2. Poate fi interesant pentru elevi, deoarece pot vedea un mod de interpretare a unor grafice.


<<= Pol Pot



Île-de-France. Model de dezvoltare urbană?

          De-a lungul timpului Parisul şi-a exercitat o influenţӑ crescutӑ asupra teritoriului francez şi vest european. Pânӑ la jumӑtatea secolului 19, a fost cel mai mare oraş din lume, cu o concurenţӑ temporarӑ a Londrei. Evidenta stagnare a oraşului în perioada de pânӑ în al doilea război mondial din cauza supraaglomerӑrii centrului, dar şi necesitatea reconstrucţiei de dupӑ 1945 a dat naştere nevoii de expansiune teritorialӑ.

         

Turismul cultural in Scotia

          Regiunea de nord a Marii Britanii, numita si Scotia, a reusit sa evolueze diferit fata de restul insulei, datorita izolarii geografice, climei potrivnice si rezistentei scotienilor impotriva oricarui invadator. De la constructii romanice, cum ar fi zidul lui Hadrian, la fortificatii medievale precum castelul Stirling, monumentul William Wallace, castelul Urquhart, castelul Inverness sau orasul Edinburgh, Scotia este o marturie a imbinarii traditionalului cu modernul. Capacitatea de cazare a turistilor este generoasa, iar calitatea serviciilor satisface toate cerintele.

Studiu de geografie culturală asupra Parcului Filaret din Bucureşti

          Introducere 
          Studiul de geografie culturală asupra zonei Parcul Carol - Autogara Filaret îşi propune să analizeze evoluţia acestui areal prin identificarea factorilor (economici, istorici, geografici, demografici, politici şi culturali) ce au dus la modificarea acestui peisaj, la transformările impulsionate de dezvoltarea şi emanciparea societăţii bucureştene. 


Aspecte teoretice privind noţiunea de peisaj

          Peisajul geografic este un concept interdisciplinar, o rezultantă a factorilor naturali şi a celor sociali, fiind supus în permanenţă modelărilor naturale şi socio-culturale. 
          Peisajul este dependent de noţiunea de mediu, acesta devenind partea materială a mediului ce manifestă şi un caracter funcţional imprimat de factorii energetici, mecanici, trofici, această componentă funcţională fiind numită ecosistem. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de o diversitate de ecosisteme ce interacţionează. 

Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov

          Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor? 

Joc de geografie logicӑ. Oraşele Romȃniei.

          V-am pregӑtit un joc. Sunt zece seturi a cȃte 4 oraşe. Bazȃndu-vӑ pe cunoştiinţele de geografie, trebuie sӑ bifaţi “intrusul” din fiecare set. Este simplu! Atenţie, pentru un rezultat final cȃt mai bun, conteazӑ şi timpul! Aştept comentarii! CLICK AICI PENTRU A JUCA!
Autor: Ionut Tudose Data: 30.06.2010



Mari descoperiri geografice urmate de mari tȃlhӑrii istorice? Spaniolii ajung în ţara aztecilor.

         REZUMAT. Articolul de faţӑ vӑ prezintӑ un episod relevant al perioadei Marilor Descoperiri Geografice (sfӑrşitul sec. XV – începutul sec. XVI), cȃnd europenii navigau pe mӑrile lumii în încercarea de a gӑsi o rutӑ maritimӑ optimӑ spre Indii. Noile pӑmȃnturi descoperite îi atrӑgeau într-o goanӑ continuӑ dupӑ bogӑţii, ce conducea la anexӑri de teritorii strӑine (de cele mai multe ori populate de bӑştinaşi pe care îi aştepta pieirea sau sclavia) şi la sporirea mӑreţiei imperiilor.
Fig.1. Templu antic mexican, reconstituire (Sursa foto: Kinjalov, Belov, 1962).

Oraşele României, ep. 7 - Medgidia

          Ajunşi cu trenul în Medginia nu ne-a întâmpinat decât o gară ce adăpostea veşnicii oameni ai străzii. De aici, traversând un pod ce trece peste calea ferată ajungi într-un cartier sărac, în care găseşti copii arşi de soare jucându-se în toiul zilei pe străzile încă neasfaltate, garduri, ce aşteaptă un vânt mai puternic care să le dărâme, şi câţiva muncitori.




Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi

          REZUMAT. Articolul de faţӑ prezintӑ rezultatul unei cercetӑri asupra teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, privind erodabilitatea terenului. Prin metoda analizei SIG a fost atins obiectivul împӑrţirii teritoriului în 5 categorii de intensitate a acestei potenţialitӑţi. În calculul analizei au fost introduşi atȃt factori cu rol activ (condiţii climatice, impactul lucrӑrilor antropice etc.), cȃt şi factori cu rol pasiv (rocӑ, tip de sol etc).

 Fig.1. Harta fizico – administrativӑ a oraşului Urlaţi (click pe imagine pentru a mӑri)


Harta vulnerabilitӑţii biciclistului bucureştean în trafic

          Vӑ propunem sӑ realizӑm împreunӑ o hartӑ a vulnerabilitӑţii biciclistului în traficul zonei centrale a Capitalei. Utilitatea ei este evidentӑ. Sӑ cunoaştem punctele şi zonele fierbinţi pentru biciclişti înseamnӑ sӑ avem un plus de concentrare cȃnd strӑbatem zonele respective. Dacӑ suntem începӑtori sau ne este teamӑ de traficul bucureştean, vom avea o imagine a acelor zone periculoase, pe care le vom evita.

Fig.1. Hai sӑ reducem accidentӑrile prin identificarea zonelor periculoase!

Harta potenţialului morfodinamic (potenţialul pentru procese geomorfologice). Analizӑ SIG.

          În contextul anumitor condiţii (pantӑ, tip de utilizare, rocӑ, secţionarea versanţilor prin lucrӑri antropice etc.), terenul devine predispus pentru anumite procese geomorfologice (spӑlӑri areolare, ravenӑri, torenţialitate, scurgeri noroioase, alunecӑri de teren, surpӑri, prӑbuşiri etc).

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Harta hipsometricӑ (click pe imagine pentru a mӑri).

Evreii din Piatra Neamţ. Partea a II-a

Imaginea evreului


          Analizând scrierile vremii am putut observa că românii i-au privit cu scepticism pe “noii veniţi”, însă în cadrul judeţului, aceştia au fost mai bine primiţi în oraş faţă de modul în care erau primiţi în sate. Conform documenteleor, în urma răscoalei din 1907, “sătenii au rechemat pe evreii ce se refugiaseră la Piatra, căci acolo nu au pătruns morbul instigărilor, evreii trăind în pace şi bună conviţuire cu românii”( Evreii din România în sec XX).

Fig. 1. Victor Brauner.


Evreii din Piatra Neamţ. Partea I

Evoluţia comunităţii evreieşti în Piatra Neamţ


          În urma cercetărilor, vechimea prezenței evreilor în Piatra Neamț este atestată de existenţa primei tombole funerare din oraș, din 1676-1677, pe care era inscripționat: “Logodnica Reizi, fiica lui Israel Halevy” ( I. Kara, 1969) și de cea a Sinagogii Catedrale ce există în oraș “dinainea zidirii bisericii Sfântul Ioan” (I. Kaufman, 1928-1929).



Fig. 1. Victor Brauner.



Bucureştiul postindustrial. De la Podul de Pӑmȃnt la Pasajul Basarab


         Avem plӑcerea de a vӑ prezenta un documentar geografic spectaculos, din anul 2010, “despre morfologia urbanӑ a zonei Gara de Nord – Regie – Grant. 150 de ani de transformare radicalӑ şi un viitor similar”. Acest studiu este oarecum inedit pentru geografi, deoarece nu apare sub formӑ text, ci video.



Aspecte de geomorfologie climaticӑ în Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei


          Rolul acestui articol este de a vӑ prezenta un mod de relaţionare şi interpretare a raportului dintre climӑ şi dinamica actualӑ a reliefului, aplicat pentru regiunea analizatӑ în lucrarea mea de licenţӑ. Noţiuni noi: Climograme Peltier, Indicele de neuniformitate a precipitaţiilor.


Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Amplasare în cadrul reliefului Romȃniei. Click pt. a mӑri. 



Cum se formeazӑ foehn-ul

          Foehn-ul este un vȃnt local, cald şi uscat. În acest articol prezentӑm explicaţia clasicӑ a formӑrii lui. Conform acesteea, foehn-ul se formeazӑ pe versanţii adӑpostiţi faţӑ de vȃnturile dominante, dupӑ ce acestea ‘escaladeazӑ’ versanţii expuşi, pierzȃndu-şi acolo conţinutul de vapori de apӑ, dupӑ care coboarӑ pe versanţii opuşi, încӑlzindu-se adiabatic (fig.2, fig.3).

Fig.1. Foehn (Sursa foto: Marius Grozea)

De ce la tropice sunt maxime barice

          Ştim modelul deja clasic al circulaţiei generale a atmosferei, cu mai multe celule la nivel global: calmul ecuatorial cu mişcӑri convective intense datoritӑ încӑlzirii puternice; alizeele care vin dinspre tropice pentru a compensa mişcӑrile ascendente; vânturile de vest de la latitudini medii etc.

Fig.1. Africa de N (25.05.11) în infraroşu.
Regimul anticiclonic din Sahara este sugerat de absenţa norilor (Sursa imagine)

Influenţa lucrӑrilor antropice asupra erodabilitӑţii terenului

          Erodabilitatea terenului reprezintӑ vulnerabilitatea/ predispoziţia sa la eroziune, în contextul unor schimbӑri perturbatoare sau pur şi simplu în contextul trecerii timpului (în timp ce se manifestӑ acţiunea fireascӑ a agenţilor externi fӑrӑ modificӑri majore).

Fig.1. Drumuri din deal în vale, exemplul cel mai simplu de lucrӑri antropice care dau grad mare de erodabilitate.

De ce existӑ diferenţe de temperaturӑ atȃt de mari între zi şi noapte în deşert


          În regiunile tropical deşertice se înregistreazӑ cele mai mari amplitudini termice diurne de pe Glob (peste 50˚C ziua/ în jur de 0˚C noaptea). Prin acest articol încercӑm sӑ explicӑm aceastӑ diferenţӑ uriaşӑ.

Fig.1. Deşertul Sahara




Rolul avalanşelor în modelarea versanţilor Pietrei Craiului


  



          Avalanşele sunt fenomene complexe, de risc, nedorite ce apar pe versanţi şi au acţiuni morfodinamice rapide, masa de zăpadă şi gheaţă antrenând şi material detritic, vegetaţie, sol, etc.







Rolul şi aplicabilitatea Sistemelor Informaţionale Geografice (GIS)



          În secolul tehnologiei, informatizarea devine un element cheie în eficientizarea timpilor de lucru şi a seviciilor prestate. Existenţa şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice (GIS) în cadrul unui institut, a unei firme sau unei organizaţii, indiferent de profil, vor deveni indispensabile şi obligatorii datorită importanţei aplicabilităţii lor la toate nivelurile (economic, social, politic, financiar, educaţional, etc).




Cartograme – partea a doua

          Pornind cu noțiunile teoretice din prima parte, vom continua cu episodul al doilea din mini-seria Cartograme, în care vom încerca să realizăm o cartogramă pornind de la niște date reale, urmând ca apoi să o interpretăm.

Cartograme

       Adesea, vizualizarea fenomenelor sociale prin cartografierea tematică clasică duce la reprezentări nesatisfăcătoare. Clasicele hărți politice, de exemplu, se pot caracteriza printr-o subestimare a opiniilor exprimate de către populațiile din marile aglomerări urbane.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...