Bidonville-uri în Mumbai. Imagini satelitare

          Bidonville-urile sunt ansambluri de locuinţe precare, construite din resturi de materiale recuperate (sticlӑ, plastic, carton), pe spaţii ilegale, caracterizate de supraaglomeraţie şi desfӑşurare hazardatӑ, condiţii insalubre de viaţӑ, rate ridicate ale infracţionalitӑţii şi şomajului, educaţie deficitarӑ, absenţa surselor de apӑ potabilӑ, a electricitӑţii şi a sistemului de canalizare, fiind veritabile focare ale sӑrӑciei.
Fig.1. Supraaglomeraţia, amplasarea în spaţii nesigure şi ilegale, inaccesibilitatea echipelor de intervenţie fac din bidonville-uri cele mai vulnerabile spaţii la inundaţii şi alte hazarde. (Sursa foto: link)

          Sunt cunoscute şi sub alte denumiri, chiar dacӑ apar unele diferenţieri de sens:
  • Mapane, Matiti în Gabon; 
  • Gecekondus în Turcia; 
  • Favelas în Brazilia; 
  • Jhugi, Bustee în India; 
  • Kachi abadi în Pakistan; 
  • Slum, Kijiji, Korogocho în Kenia; 
  • Mudduku în Sri Lanka; 
  • Imijondolo, Township în Africa de Sud; 
  • Karyane în Maroc; 
  • Bairro de Lata în Portugalia; 
  • Lušnynai în Lituania; 
  • Kartonsko naselje în Serbia; 
  • Barrio în Rep. Dominicanӑ; 
  • Ranchos în Venezuela; 
  • Asentamientos în Guatemala; 
  • Cantegriles în Uruguay; 
  • Ciudades perdidas, Colonias în Mexic; 
  • Invasiones în Ecuador, Columbia; 
  • Poblaciones Callampas, Poblas, Campamentos în Chile; 
  • Chacarita în Paraguay; 
  • Chabolas în Spania; 
  • Pueblos jóvenes, Barriadas în Peru; 
  • Villas miseria în Argentina; 
  • Precario, Tugurio în Costa Rica.

          În general apar la periferia marilor metropole, mai ales în statele în curs de dezvoltare, ca urmare a unui proces dublu: în primul rȃnd “atracţia urbanӑ” exercitatӑ asupra populaţiei rurale, dar şi “respingerea socialӑ” a claselor sociale urbane inferioare spre astfel de spaţii mizere.
          În 2001, 924 milioane de oameni, adicӑ 31,6% din totalul populaţiei urbane mondiale, trӑiau în slums (=bidonville-uri). Majoritatea dintre aceştia erau în regiunile în curs de dezvoltare, constituind 43% din populaţia urbanӑ, faţӑ de 6% în regiunile dezvoltate. (Global Report of Human Settlements 2003). Conform aceluiaşi raport, se pare cӑ dupӑ 2030 populaţia bidonville-urilor va fi dublӑ (peste 2 miliarde de locuitori). Rata de creştere a populaţiei bidonville-urilor, mult mai acceleratӑ decȃt media globalӑ, certificӑ menţinerea metropolelor ca poli de atracţie pentru populaţiile rurale sӑrace, descentralizarea influenţei economice a marilor oraşe constituind o necesitate.

          Bidonville-urile Mumbaiului
          Peste jumӑtate din populaţia metropolei indiene trӑieşte în bidonville-uri, pe un areal reprezentȃnd doar 6% din suprafaţa oraşului. Vӑ propunem mai departe mai multe imagini satelitare concludente cu bidonville-urile Mumbai-ului, insistȃnd pe un fenomen extrem de interesant: În proximitatea metropolei existӑ Parcul National Sanjay Gandhi. Între acesta şi oraşul propriu-zis, bidonville-urile cȃştigӑ tot mai mult teren, pӑtrunzȃnd chiar în aria protejatӑ.
Fig.2. Poziţia oraşului Mumbai pe coasta de vest a Indiei. La N de Mumbai şi la V de Thane se desfӑşoarӑ Parcul Naţional Sanjay Gandhi (culoare verde-închis)

Fig.3. Barӑcile aglomerate haotic pӑtrund printre clӑdirile albe rӑmase ca nişte insule, ce fac parte din planul oraşului. În dreapta imaginii apare limita Parcului Naţional.
Fig.4. Bidonville intravilan în centrul imaginii. Spaţiile publice sau private rӑmase libere (cum este cel din centru-stȃnga) mai mult timp adesea sunt acaparate de populaţia sӑracӑ.
Fig.5. Contraste specifice Mumbaiului: clӑdiri moderne, bidonville-uri şi Parcul Naţional Sanjay Gandhi.
Fig.6. Bidonville-urile acoperӑ imediat toate spaţiile libere. În aceastӑ imagine doar gardul se mai aflӑ între Parcul Naţional şi barӑci. 
Fig.7. Pӑtrunderea bidonville-urilor sub formӑ de panӑ spre aria protejatӑ.          

          Bibliografie
United Nations Human Settlements Programme, The Challenge of Slum, Global Report of Human Settlements 2003, Earthscan Publications, Londres, 2003, Un-Habitat 
http://maps.google.com/

de Ionuț Tudose
12.12.2010

6 comentarii:

  1. Foarte interesante informatii...
    Ma gandeam eu ca in India exista locuri din astea!
    Multumesc!
    Salutari!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt interesante hartile google ca le poate folosi toata lumea. Si gasesti o gramada de chestii interesante cu ele. O sa mai fac niste articole cu harti google.

    RăspundețiȘtergere
  3. In Romania cum se numesc???

    RăspundețiȘtergere
  4. In Romania nu exista astfel de spatii, ci cel mult cartiere extrem de defavorizate. Probabil de aceea nu avem o denumire romaneasca. Cand vine vorba despre cele din strainatate, se foloseste cel mai des de catre romani denumirea de "bidonville" (citit bidonvil).

    RăspundețiȘtergere
  5. Am observat o tedinta de "bidonville" : la periferia municipiului Baia Mare. Si mai exista (pe o suprafata nu prea mare) acum cativa ani ceva aproape asemanator la iesirea din popesti-Leordeni, langa soseaua de centura a Capitalei, spre Oltenita. Acolo, insa, constructiile insalubre erau improvizate din scanduri (mai ales ca in zona se facea comert cu cherestea) si zona incepuse sa devina focar de infectie, mai ales ca era folosita si pe post de toaleta, nu mai vorbim de gunoaiele aruncate. Bine ca in al doilea caz a fost doar o tendinta de formare a unui mic "bidonville".

    RăspundețiȘtergere
  6. Am vazut in urma cu o luna multe adaposturi improvizate de tip bidonville (scânduri, nailon, cartoane si alte resturi) în zona serelor Berceni (pe lângă IMGB). Nu ştiu dacă la zona asta te referi, sunt printre copaci pe marginea Şoselei Berceni (sau Bulevardul Metalurgiei - nu mai tin minte sigur) in numar de ordinul zecilor.
    Am mai vazut astfel de adaposturi improvizate din tren, pe marginea caii ferate, in zona Chitila. Sigur mai sunt si in alte parti periferice ale capitalei. Avem si noi bidonville-urile noastre.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...